Luna aprilie in credinta populara

Luna aprilie in credinta populara

0 406

In Calendarul Roman, care incepea la data de 1 Martie, aprilie era a doua luna. In schimb, in Calendarele Iulian si Gregorian, aprilie reprezenta a patra luna. Denumirea populara a lunii, „prier”, se refera la timpul prielnic pentru formarea turmelor si pentru continuarea lucrarilor agricole incepute in martie.

Cand vremea era schimbatoare, fiind prea frig pentru semanaturi, luna aprilie purta numele de „traista-n bat”, nume asociat saraciei. Se spune ca daca timpul e frumos in aprilie, luna mai va fi friguroasa si va aduce chiar si ingheturi. In schimb, daca in aprilie e vreme rece, in mai va fi cald.

Sarbatorile care marcheaza aceasta luna sunt: 1 aprilie: Ziua nebunilor, 11 aprilie: Sarbatoarea Dintilor (Sf. Antipa), 22 aprilie: Ajunul Sf. Gheorghe (Sangiorzul Vacilor), 23 aprilie: Sf. Gheorghe (Sangiorz), 25 aprilie: Marcul Boilor.

1 Aprilie: Ziua pacalelilor (ziua nebunilor)

Desi astazi se poate spune ca toata lumea, in special cea din mediul urban, recunoaste 1 Aprilie ca fiind Ziua pacalelilor, aceasta sarbatoare nu apartine vietii satului romanesc, fiind introdusa mai tarziu. In aceasta zi se spun minciuni, se fac ?pacaleli?.

11 Aprilie: Sarbatoarea Dintilor

Ziua de 11 Aprilie este dedicata Sfantului Antipa, despre care oamenii din popor cred ca vindeca durerile de dinti si masele.

22 Aprilie: Ajunul Sf. Gheorghe (Sangiorzul Vacilor); Buciumul; Manecatoarea

Noaptea care face trecerea spre sarbatoarea Sfantului Gheorghe (vechi inceput al Anului Pastoral) este una foarte importanta, in care se crede ca vrajitoarele si strigoaicele ameninta lanurile de grau si vitele, furandu-le laptele. De aceea, toate practicile magice din aceasta noapte sunt destinate apararii animalelor si culturilor.

Traditia populara spune ca in aceasta noapte vrajitoarele si strigoaicele, goale si despletite, se aduna cate 12 la hotarul satului, fiind indrumate de catre o vrajitoare mai batrana. Se zice ca ele se bat la granita dintre doua tari, iar cele care castiga primesc ploaia, care va aduce un an imbelsugat in tara respectiva. In schimb, in cealalta parte va fi seceta, iar anul nu va fi roditor. Pentru a fura laptele vitelor si rodul lanurilor, vrajitoarele isi leaga de picior un saculet gol sau o strecuratoare de lapte, pe care le tarasc prin holde si prin pasuni. In acelasi scop, ele taie grau verde cu secera, ingroapa droburi de sare vrajite in drumul vacilor si spun diverse vraji.

23 Aprilie: Sf. Gheorghe (Sangiorz)

Sfantul Gheorghe este una din cele mai mari sarbatori ale romanilor. Ea pastreaza elemente stravechi, anterioare crestinismului, din care nu se pastreaza decat amintirea unui sfant razboinic, care a omorat balaurul ce ameninta lumea.

In trecut inceput al Anului Pastoral, aceasta zi este considerata inceputul primaverii. Se aleg ciobanii carora li se dau in primire oile pana la sarbatoarea Sf. Dumitru (26 octombrie). Pentru a fi sanatosi tot anul, dis de dimineata, inainte sa rasara soarele, oamenii se scalda intr-o apa curgatoare. Fetele seamana busuioc si tin semintele in gura, pentru a creste si a mirosi frumos.

Tot dimineata, inainte de a manca, oamenii se cantaresc, pentru a fi feriti de farmece, pentru a fi sanatosi si pentru a trai mult. Gunoiul din aceasta zi este asezat la radacina pomilor, pentru ca acestia sa rodeasca.

Daca e roua multa sau ceata in aceasta zi, anul va fi imbelsugat.

25 Aprilie: Marcul Boilor

In icoane, Sfantul Evanghelist Marcu este reprezentat avand un bou langa el. Din acest motiv, sarbatoarea Sfantului Marcu a fost numita de popor „Marcul Boilor”. In aceasta zi nu se lucreaza, pentru ca altfel vitele se vor afla in pericol.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.