LUMEA CEA VECHE A SATULUI ROMANESC

LUMEA CEA VECHE A SATULUI ROMANESC

0 157
 In satul originar, traditiile din Postul Pastilor sunt altele decat cele ale romanului modern, traditiile precrestine s-au amestecat cu cele ale Bisericii.
Iarna cu petrecerile si sarbatorile sale ramane in urma o data cu intrarea in Postul Pastilor.
Din 6 martie pina la 23 aprilie crestinii intra intr-o perioada inchinata rugii, chibzuintei si apropierii de Cele Sfinte.
Postul inchinat Invierii Domnului este unul mai aprig decat celelalte de peste in. Obiceiurile populare specifice acestei perioade pregatesc pamantul si omul pentru munca si sufletul pentru o comuniune mai puternica cu ceilalti si cu Dumnezeu.
 
GONITUL CAINILOR.
Petrecerile s-au dus, entuziasmul sezatorilor si caslegilor trebuie sa se duca si el.
Cam pe la 6 -10 martie, prima zi din Postul Pastilor, in sudul Romaniei iarna este alungata. Simbolul ei, lupul, trebuie alungat si el.
In lipsa lupilor, satenii alunga si bat cainii, vazuti ca si lupi printr-un ritual magic intitulat "Jujeul Cainilor". Prin aceasta practica magica, lupul, domnul iernii si mancatorul astrilor (eclipsele solare si lunare), este alungat, si primavara isi intra in drepturi.
Dupa ce iarna a fost alungata, e timpul ca pamintul sa fie iar lucrat, arat si seminat.
Chefliii caslegilor sunt potoliti de Caii lui Santoader. Din a doua zi de post, marti, 7 martie, si pina la 14 martie, petrecaretii sunt urmariti si pedepsiti la nevoie, de aceasta ceata alcatuita din opt cai travestiti in oameni.
Cel mai periculos armasar este Santoaderul cel Mare, zis si "cel Schiop", sarbatorit in Vinerea Sintoaderului. Ei merg prin lume si, unde gasesc oameni care inca petrec, fete mai ales, ii iau si ii urca la car, dupa care dau cu ei de pamint ca pedeapsa.
Credeti ca-i mai ardea vreunei fete de petreceri?
 
40 DE MUCENICI.
Zi importanta pentru Biserica si credinciosi, dar si pentru iubitorii de mucenici, ziua de 9 martie poarta simboluri ascunse pentru omul modern, neancorat in traditiile propriului neam.
Din precrestinism vine Baba Dochia. Aceasta zi este ultima din viata ei, ea moare si se preface in stana de piatra. Peste aceasta traditie s-a asternut o alta, crestina. Pe aceasta data se sarbatoreste prima zi a Mosilor jertfiti de pagani pentru curajul lor de a apara Dreapta Credinta. Unul dintre ritualurile ce se desfasoara in aceasta zi este cel al betiei.
Batranii spun ca in aceasta zi este bine sa bei de la 40 pina la 44 de pahare cu vin. Gospodinele prepara tot in aceasta zi alimente rituale denumite sfinti, sfintisori, bradosi. De Mucenici, Portile Raiului si mormintele se deschid permitind sufletelor mortilor sa vina si sa petreaca alaturi de cei dragi, pe care i-au parasit o data cu trecerea in nefiinta.
Daca frigul iernii nu s-a potolit nici pina la aceasta data, oamenii ies in curti, fac focuri si bat pamantul cu maiurile ca sa piara in adancuri frigul si caldura sa se ridice la suprafata. Dupa ce barbatii s-au cinstit cu 44 de pahare, paharute sau bardace cu vin, e randul fetelor si femeilor sa dea curs traditiilor stramosesti. In a zecea zi a lunii martie, fetele si femeile se inchinau pamantului si lui Santoader pentru "cosita mare".
Iarba-mare – sau hominul – era cautata cat Luna inca era regina si razele astrului de zi inca nu aparusera pe cer. Fetele cautau si scoteau din pamint radacina acestei plinte, cinstind pamantul cu paine si sare.
In continuarea povestii cu numele de cod "Cosita", femeile il chemau pe Sintoaderul cel Mare in ajutor.
"Toadere, Sintoadere
Da cosita fetelor
Cat e coada iepelor!".
 
Preluare Iza M.
 
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.