LIMITE ALE BUNULUI SIMT
????????
??????????? Intalnesti destul de des, mai ales in statiile RAT din preajma unor centre comerciale, destula lume cu tot felul de sacose pline. Printre cei asteptand mijlocul de transport in comun se afla si multe persoane in varsta care par fragile chiar daca au un gabarit respectabil, in plus fiind si coplesite de bagaje. O oarecare suferinta li se citeste pe chip si buzele ofteaza des sub indemnul poverii de dus doar cu doua maini. Si ti se face mila pentru ca ai sit u in familie asemenea batrani si ai vrea sa dai o mana de ajutor si nu stii cum. Apoi vine autobuzul si lumea urca in el, imprastiindu-se spre locuri libere pe scaune sau in picioare. Si acuma intervine un fel de miracol. Fragilii batranei devin vajnici jucatori de rugby plecati spre buturile adverse. Nu mai sufera, nu-i mai doare nimic, parca in bagaje ar avea fulgi. Tinta: scaunele libere. Iar cand reusesc sa inhate unul, nu se aseaza pe el, ci isi plaseaza plasele cu cele cumparate, plase din care, de multe ori, se scurg diferite zemuri de la cine stie ce legume storcite, murdarind? locuri pe care, in cursul zilei, ar urma sa stea si altii. Daca le atragi atentia te alegi cu tot felul de invective si eternul? “ tineretul de azi “. Mai zi ceva !
??????????? Deobicei mai inspre coada mijlocului de transport se gasesc tineri scapati de la scoala. Nu deranjeaza cand isi stau in brate sau se saruta. Deranjeaza insa cand zbiara ca vitele si se imbrancesc fara rost ca oile la strunga. Cica isi descatusesc energiile, adica dracii acumulati de-alungul orelor de scoala. Oare doar atata invata acolo ?
