Home Politica Limba română, din nou prezentă în Parlamentul maghiar

Limba română, din nou prezentă în Parlamentul maghiar

mai 11, 2026

1 130

Dacă ne-ar fi spus cineva în urmă cu o săptămână, cu o lună, cu zece ani, sau cu o sută, că în Parlamentul Ungariei se va vorbi din nou limba română, i-am fi spus că a uitat să-și ia pastilele.
Asta, având în vedere deteriorarea abruptă relațiilor dintre români și maghiari timp de peste un secol, de la Primul Război Mondial încoace, în special în timpul ocupației Ungariei asupra nordului Ardealului, după Diktatul de la Viena. Aspect de care era conștient și Hitler, când a ordonat amplasarea armatelor românești la mare distanță de cea maghiară, pe frontul de la Cotul Donului, în iarna lui 1942.
Aceste relații s-au mai detensionat oarecum în vremea lui Gheorghiu Dej, prin înființarea în 1952 a Regiunii Autonome Maghiare în Ținutul Secuiesc și al Mureșului, care a durat integral până în 1952 și parțial chiar până după 1960.
Apoi, prin politica de pacificare națională din vremea lui Ceaușescu, care preconiza deriva de la interesele sovietice, românii și maghiarii s-au înscris în mișcarea de construire a socialismului biruitor la orașe și sate, fără deosebire de etnie.
Ulterior, după Revoluție, înrăutățirea relațiilor dintre românii majoritari și maghiarii minoritari a atins punctul culminant în timpul rebeliunii maghiare de la Târgul Mureș, din martie 1990, după care s-a înregistrat o decădere constantă a dialogului dintre poporul român și etnia maghiară.
Prezența UDMR, formațiune politică etnică ce funcționează ca partid balama în toate guvernările și nu pentru interesul României, nu este de natură a îmbunătăți situația. Iar tulburările și încăierările dintre români și maghiari prin cimitirele militare din Ținutul Secuiesc de acum câțiva ani au pus și mai mult gaz pe foc în relațiile interetnice.
Iată de ce, gestul unei femei de naționalitate maghiară, probabil cu rădăcini transilvane, care-i reprezintă pe românii din Ungaria, de a depune jurământul în limba română în timpul investirii noului Parlament de la Budapesta, seamănă mai mult a miracol, decât a întâmplare, având în vedere aspectele istorice descrise mai sus.

Dr. Gurzó Mária, deputată a partidului Tisza, reprezentantă a comunității românești din Ungaria, a depus jurământul, în limba română, în plenul Parlamentului de la Budapesta, scrie Gândul.
În urma evenimentului, Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a reacționat, precizând că deputata „a fost aplaudată, nu huiduită”.
Este un moment istoric de la Iuliu Maniu încoace. Momentul depunerii jurământului poate fi urmărit mai sus.
„Mária Magdalena Doctor Gurzó, jur să fiu fidelă Ungariei și legii sale fundamentale, să respect și să fac să fie respectate actele normative ale acesteia.
Îmi vor exersa funcția de deputat în Adunarea Națională în folosul națiunii maghiare. Așa să mă ajute Dumnezeu”, a spus deputata partidului Tisza, în plenul Parlamentului de la Budapesta.
„O deputată din Ungaria a depus jurământul în limba sa maternă și a fost aplaudată pentru asta, nu huiduită”, a transmis Csoma Botond, liderul deputaților UDMR din Cameră, conform cotidianului citat.
El își imaginează „cum s-ar umfla în pene șovinii”, dacă gestul ar fi fost făcut în Parlamentul României, dar în limba maghiară.
În postarea de pe Facebook a deputatului maghiar, potrivit Gândul, se face referire și la un moment care a avut loc în urmă cu 116 ani, când Iuliu Maniu a vorbit în limba română de la tribuna Parlamentului de la Budapesta.
El fusese ales deputat al românilor între 1906 și 1916.
Scopul a fost pentru a atrage atenția asupra nedreptăților făcute nației. El zicea atunci: „Eu nu sunt maghiar”!