Limba română, cel mai mare obstacol pentru integrarea copiilor ucraineni refugiați în România

Copiii ucraineni și familiile lor care și-au găsit refugiu din calea războiului în România spun că s-au întâlnit în proporție minoră cu situații de discriminare, abuz verbal sau comportament ostil (7%), dar întâmpină probleme de integrare socio-educațională (copiii) și pe piața muncii (adulții), în principal din cauza barierei lingvistice, arată datele unui studiu calitativ al UNHCR, din decembrie 2022. În acest context, Organizația Salvați Copiii România deschide cel de-al optulea centru de consiliere și servicii integrate pentru copiii care se refugiază din Ucraina și familiile lor, la Baia Mare. Unul dintre serviciile esențiale este programul de integrare educațională și oferirea lecțiilor de limbă română copiilor ucraineni: până acum, 1.232 de copii ucraineni au fost incluși în programele educaționale ale organizației și 445 dintre ei învață limba română. 

Agresiunea militară asupra Ucrainei a condus la un aflux de refugiați de peste 19.729.989 de persoane (date UNHCR, 20 martie), care au tranzitat granițele României, Poloniei, Slovaciei, Ungariei și Moldovei, în marea lor majoritate copii și părinți. Dintre aceștia, 8.156.960 de persoane (date UNHCR, 20 martie) sunt înregistrate în Europa, iar 4.946.920 de cetățeni ucraineni (date UNHCR, 20 martie) au fost înregistrați pentru Protecție Temporară în Europa. În România, de la declanșarea acestei crize             (24 februarie 2022), la nivel național, au intrat 3.832.645 de cetățeni ucraineni. Pe teritoriul României sunt, în acest moment, 110.012 de cetățeni ucraineni (date UNHCR, 20 martie).

În ceea ce privește profilul demografic:

• 78% (trei sferturi) dintre refugiații ucraineni din România sunt femei;
• 33% dintre persoanele din familiile refugiate sunt copii, 54% au vârsta între 18 și 59 de ani și 13% sunt persoane cu vârsta peste 60 de ani.

Accesul pe piața muncii

• Cei mai mulți dintre adulții ucraineni refugiați în România au un nivel ridicat de educație și erau angajați în țara lor, înainte de război;
• Percepția respondenților la ancheta UNHCR despre accesul pe piața de muncă din România nu e în general favorabilă: 51% nu au același statut profesional ca în Ucraina, în general din cauza barierelor lingvistice.

Siguranța socială

• România este considerată de marea majoritate a respondenților o țară sigură: discriminarea, abuzul verbal și comportamentele ostile au fost observate doar de 7% dintre participanții la anchetă.

Accesul la educație

• Majoritatea copiilor ucraineni refugiați în România urmează cursurile online. Proporția este ridicată pentru copiii cu vârste între 12 și 17 ani, dar scade la vârste mai mici: 52% pentru grupa 6 – 11 ani și doar un procent pentru copiii cu vârsta sub 5 ani.

Trauma dislocării de casele, școlile și, de cele mai multe ori, de tații lor este una complexă. În perioada plină de insecuritate prin care trec, copiii ucraineni au nevoie să își continue studiile, să socializeze, să își facă prieteni, să se simtă integrați în comunitățile în care se refugiază din calea războiului.  

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a vorbit despre importanța integrării în comunitate: „Trauma psihologică a acestor copii este una majoră, iar primul pas spre vindecare este redobândirea sentimentului de normalitate. De aceea, integrarea socială și continuarea studiilor educaționale sunt atât de importante, pentru că acești copii au nevoie să știe că sunt în siguranță și că nu sunt abandonați”. 

D.D.

Share on Facebook

Tweet

Follow us