Legea incitării la ură – un fake-news grosolan și un nou pas...

Legea incitării la ură – un fake-news grosolan și un nou pas spre dictatură!

1 209


Parlamentul a votat ieri cu scor zdrobitor de 194 la 76 modificarea Codului penal prin introducerea unei liste de criterii pe baza căreia se sancționează cu pușcăria incitarea la ură și discriminare în spațiul public. O listă foarte controversată care deschide drum unor abuzuri împotriva presei, și nu numai, în cazul în care ar apărea critici la adresa unor persoane ori entități. O mare problemă o reprezintă argumentul legiuitorilor, care e un fake de proporții.

În noua formă, Codul penal va sancționa cu închisoare
„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte criterii de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, social-democrata Laura Vicol, a declarat ieri că parlamentul a trebuit să pună în acord cu legislaţia românească o Decizie-cadru a Comisiei Europene.
Intram în procedură de infrigement dacă nu respectam exact textul Directivei-cadru. Am fost obligaţi practic să transpunem această Decizie-cadru în legislaţia românească. Până la urma urmă, cred că trebuie să ne respectăm toţi între noi, să respectăm libertatea presei, dar trebuie să fim în egală măsură atenţi şi la tot ceea ce spunem”.
În bună parte, ce spune Vicol e real. În altă (mare) parte, e minciună. Pentru că Parlamentul nu a introdus deloc ”exact textul Directivei-cadru”. A făcut mult mai mult de atît.
Decizia-cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal cere, într-adevăr, implementarea unor precizări clare în legislațiile statelor.

Ce spune respectiva decizie:
”Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că faptele menționate în continuare, săvârșite cu intenție, sunt pedepsibile: instigarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”.
Avem de a face, aici, cu șase criterii mari și late.
De asemenea, în Decizia 913 se mai spune:
”Prezenta decizie-cadru nu împiedică statele membre să adopte dispoziții în legislația națională prin care să extindă dispozițiile articolului 1 alineatul (1) literele (c) și (d) la infracțiuni împotriva unui grup de persoane definit prin referire la alte criterii decât rasa, culoarea, religia, descendența sau originea națională sau etnică, cum ar fi statutul social sau convingerile politice”.
Asta ar fi putut extinde, opțional, lista la opt criterii, eventual și altele, dacă statele ar considera necesar.
Numai că Parlamentul a introdus nici mai mult, nici mai puțin decît 15 criterii, de două ori și jumătate mai multe decît cele din Directiva CE, la care – nefiind satisfăcut nici așa – a adăugat formularea și ”alte criterii de acelaşi fel”. Teoretic, lista devine infinită.
De aici, întrebări legitime:
De ce s-au repezit aleșii noștri să arunce cu toptanul atîtea criterii în Codul penal, surclasînd de la distanță directivele europene?
Cine sau ce trebuie intimidat prin această listă exagerat de cuprinzătoare?
Cumva s-a dorit protejarea politicienilor care nu vor mai putea fi criticați public, spre exemplu, pentru ”opinii” politice?
Dacă presa va îndemna publicul să nu voteze un candidat care promite ceva nedemocratic se cheamă că riscă anchetă penală?
Cine și cum va stabili ce se înțelege prin ”alte criterii”, formulare ambiguă care a fost des sancționată de către Curtea Constituțională în situații similare?

Bogdan Tiberiu IACOB
Sursa: inpolitics.ro

COMENTARII

  1. Dar acest text este…incriminabil??

    Ucrainienii incearca sa provoace in continuare tarile NATO si sa le atraga in razboiul lor cotra rusilor, mimand atacuri rusesti.
    O drona TU110 ruseasca a cazut acum cateva zile in Croatia. Drona a zburat peste Romania si Ungaria ca sa ajunga in Croatia. Nu cred ca este vorba de soldatul Svejk neinstuit care se joaca cu armamentul, ci cred ca clownul Zelinski vrea sa faca provocari belicoase. Pe de alta parte de ce Drona nu a fost doborata de echipamentul ultravalabil de la De Veselul?La cat ne-a costat si inca ne mai costa instalatia americana de doborat recorduri de laudorasenie ar fi trebuit ca drona cu motor reactiv, destul de mare, sa fie doborata.
    Oare cate alte provocari ucrainiene se mai petrec pe la noi, iar autoritatile o fac pe’a surdu’ si pe’a orbu’?

Dă-i un răspuns lui Acxim Bv Anuleaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.