La Haga s-a decis o Romanie mai mare!

La Haga s-a decis o Romanie mai mare!

0 142

80% din suprafata aflata in litigiu intre Romania si Ucraina apartine, din 3 februarie, platoului continental al Romaniei. Solutia data de Curtea Internationala de Justitie difera de cele propuse de Romania si Ucraina. Curtea a anuntat ca zonele economice exclusive vor fi atribuite conform principiilor echitatii, iar Insula Serpilor nu a fost luata in considerare in trasarea liniei de demarcatie. CIJ, principalul organ judiciar al Natiunilor Unite, a anuntat in 3 februarie, decizia in cazul delimitarii, intre Romania si Ucraina, a platoului continental al Marii Negre.
Presedintele Curtii, judecatoarea Rosalyn Higgins, a citit hotararea in cadrul unei sedinte publice. Judecatoarea a accentuat ca CIJ nu are jurisdictie pentru delimitarea apelor teritoriale ale celor doua tari, ci doar pentru a delimita platoul continental si zonele economice exclusive.
Curtea Internationala de Justitie nu a luat in considerare Insula Serpilor in trasarea granitei intre zonele economice exclusive ale celor doua tari si nici lungimea celor doua tarmuri, argumente invocate de Romania.
Judecatoarea a spus ca solutia adoptata a vrut sa se asigure ca nu exista disproportii semnificative intre suprafetele atribuite Romaniei si Ucrainei.

Miza
Delimitarea exacta a „teritoriului” celor doua tari este necesara in conditiile in care ambele ar fi dispuse sa inceapa sa exploateze presupusele zacaminte de petrol si gaze din zona. Zona disputata are o suprafata de 12.000 km patrati. Daca MAE califica resursele din aceasta zona ca fiind de dimensiuni „medii”, alte surse avanseaza cifre mai exacte: 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si 10 milioane de tone de petrol, care ar putea oferi Romaniei independenta energetica pentru o perioada de zeci de ani.
Ministrul Diaconescu a spus, dupa anuntarea deciziei CIJ, ca „deocamdata trebuie sa fim rezervati si prudenti in ceea ce priveste incurajarea unor abordari privind o exploatare extraordinara in acea zona. In mod clar, vreau sa va spun ca nu s-au facut prospectii extrem de detaliate din acest punct de vedere. Exista rezerve de hidrocarburi, dar urmeaza sa vedem in ce cantitate si in ce masura putem sa ajungem la ele.”

Istoric
Romania a declansat procedurile juridice internationale, reclamand Ucraina, pe 16 septembrie 2004, in ceea ce priveste disputa delimitarii frontierei maritime intre cele doua state, ca si a platoului continental si a zonelor economice exclusive. Partea romana a mentionat atunci ca negocierile purtate in cadrul tratatului de buna vecinatate (semnat in 1997) au ramas fara concluzii.
Dupa ce ambele state au depus memorii, contra-memorii, argumente si documente, intre 2 si 19 septembrie 2008 au fost tinute audieri publice.
Insula – in centrul disputei
Cele doua parti nu sunt de acord in privinta stabilirii granitei maritime, in special din cauza statutului Insulei Serpilor. Insula apartine Ucrainei si, daca ar fi considerata o insula viabila, ar insemna ca pe o raza mare in jurul ei este teritoriu ucrainean. Dar Romania nu o considera o insula in adevaratul sens al cuvantului si doreste trasarea granitei fara a tine cont de „formatiunea stancoasa Insula Serpilor.”
„Insula este o stanca si nu are dreptul la platou continental sau zona economica exclusiva”, a spus „avocatul” Romaniei, Bogdan Aurescu.
Potrivit Conventiei ONU privind dreptul marii, zonele stancoase care nu permit asezari umane nu au impact asupra zonelor economice exclusive ale unui stat. Chiar si recenta activitate de pe insula, stimulata de guvernul de la Kiev, e irelevanta, sustine guvernul roman.
Pozitia Romaniei a fost ca frontiera trebuie delimitata prin metoda general acceptata de Curtea Internationala de Justitie – metoda echidistanta/mediana – circumstante speciale/relevante, care consta in identificarea coastelor relevante si a punctelor relevante de pe acestea, dupa care, in functie de ele, se traseaza o linie echidistanta si mediana.
Dar, potrivit Financial Times, pe insula se afla 100 de locuitori, un far si o filiala bancara.
Insula a apartinut Romaniei pana in 1948, cand suveranitatea ei a fost transferata Uniunii Sovietice.
Dupa aproape 90 de ani, Decizia din 3 februarie a Curtii de la Haga, aduce Romaniei o noua recuperare de teritoriu.

Ce urmeaza?
Din momentul pronuntarii Hotararii CIJ, in conformitate cu prevederile Cartei ONU, Hotararea CIJ este obligatorie, definitiva (nu poate fi contestata sau atacata cu apel sau recurs) si executorie imediat, partile trebuind sa se conformeze exact si prompt. Romania si Ucraina au cerut CIJ stabilirea unei linii, definita prin coordonate geografice, pentru delimitarea platoului continental si zonelor economice exclusive ale celor doua state. In astfel de cazuri nu este necesar niciun fel de acord al partilor, ratificare, aprobare sau interpretare pentru punerea in aplicare a Hotararii.
MAE arata ca hotararea permite Romaniei sa inceapa demersurile pentru exploatarea directa a resurselor de hidrocarburi din zona in disputa care au fost alocate de CIJ Romaniei, care pana acum erau „blocate” de la exploatare, ceea ce constituie o contributie directa la consolidarea independentei energetice a Romaniei, cu atat mai importanta in actualul context energetic european.
Guvernul Romaniei va elabora o strategie in vederea exploatarii resurselor de hidrocarburi care au fost alocate Romaniei, in concordanta cu interesul nostru national si in vederea consolidarii independentei energetice a tarii, arata un comunicat al Guvernului.

Reactii
Bogdan Aurescu, agentul Romaniei la Haga, a declarat ca hotararea „recunoaste jurisdictia suverana a Romaniei asupra unei suprafete de 9.700 km patrati”, ceea ce reprezinta aproape 80% din zona de 12.200 km patrati aflata in disputa cu Ucraina.
El a mai spus ca este „o solutie avantajoasa pentru Romania si o solutie echitabila, avantajoasa si pentru Ucraina.”
Aurescu a mai spus ca se poate spune ca Romania si-a indeplinit obiectivele si ca solutia este mai buna decat orice a propus Ucraina Romaniei in tot procesul de negociere.
Agentul Romaniei la Haga a mai spus ca acest succes va creste profilul international al Romaniei si in special al scolii romanesti de drept international.
Cristian Diaconescu, ministrul de externe a spus, dupa pronuntarea hotararii: „Avem multe argumente sa fim satisfacuti de aceasta hotarare. In primul rand se stinge un litigiu intre tari vecine, care dureaza de 42 de ani. In al doilea rand se confirma faptul ca pozitia partii romane a fost intemeiata din punctul de vedere al dreptului international, cata vreme institutia care reprezinta comunitatea internationala in astfel de litigii a dat o decizie de castig de cauza partii romane in proportie de 80%.”
„Hotararea CIJ recunoaste jurisdictia suverana si drepturile suverane ale Romaniei – in principal de exploatare a resurselor – pentru o suprafata de 9700 km² de platou continental si zona economica exclusiva, adica 79,3 % din zona de peste 12000 km² aflata in disputa cu Ucraina si pentru aproximativ 70% din resursele de hidrocarburi estimate a fi prezente in zona,” se arata intr-un comunicat MAE.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.