Klaus Iohannis – şiretlicuri de doi bani
“Ia-o p’asta”!
Aşa s-ar putea traduce în limbaj şmecheresc mesajul transmis de Klaus Iohannis lui Dacian Cioloş prin desemnarea acestuia ca premier. În aceeaşi cheie cu “Jó napot kívánok, PSD”, în aceeaşi tonalitate scrâşnită de la care nu se poate abţine când ceva îl enervează peste măsură şi glagorea nu-l ajută să contracareze superior.
Dacian Cioloş i-a răspuns astfel: “„este o onoare și o mare responsabilitate”. După părerea mea este un răspuns inteligent, o eschivă de tip arte marţiale în care foloseşti forţa brută a adversarului pentru a-l pune la pământ pe malac fără să te întrebuinţezi tu prea tare.
M-au surprins comentatorii care s-au năpustit să-l ironizeze pe Cioloş că nu ar fi înţeles ce i se pregăteşte, de fapt. Evident că a înţeles, nici nu era prea greu! Am înţeles noi toţi şi să nu înţeleagă tocmai el, cu atâţia consilieri şi cu atâta “intelligence” în jur?
A înţeles! Dar ce era să facă după ce s-a dus la Cotroceni propunându-se pe sine? Să recunoască faptul că n-a crezut o clipă că preşedintele Iohannis îl va nominaliza? Că a făcut propunerea la bluf?
La şiretlicul lui Iohannis Cioloş a ales să răspundă prefăcându-se că îl ia în serios. Mesajul subliminal transmis populaţiei a fost următorul: “când ţara e în supercriză, noi suntem responsabili. Nu ne permitem să glumim, chiar dacă preşedintele are chef de glume”.
Unei băşcalii de doi bani a lui Klaus Iohannis, Dacian Cioloş i-a răspuns sobru, cu o gravitate ostentativă. “Sigur, ne punem imediat pe treabă, facem tot posibilul să scurtăm aşteptarea, ştim că poporul suferă, avem deja soluţii, avem măsuri prioritare şi pentru criza sanitară şi pentru cea energetică, nu mai e nicio clipă de pierdut, ţara are nevoie de celeritate în decizii, de lideri responsabili”. Adică exact de ceea ce nu i-a oferit până acum tandemul inert Iohannis – Cîţu.
Evident că Dacian Cioloş nu are nicio şansă să adune o majoritate pentru a guverna acum. Dar el va dovedi că, împreună cu partidul său, s-a străduit din răsputeri să facă ceva şi a fost împiedicat de forţele răului. Care vor fi imediat identificate în glumeţii Iohannis şi Câţu, mari amatori de cacialmale şi şiretlicuri de doi bani când ţara se scufundă.
Domnul Iohannis, neabătut, va încerca să treacă la următorul pas al genialului său plan şmecheresc: renominalizarea lui Câţu ca prim – ministru sau aruncarea în joc a altui liberal “de-al său” pentru a conduce Palatul Victoria. Atunci va avea surpriza să constate că tot capitalul acumulat de Cioloş şi USR în încercarea lor de 10 zile de a încropi o majoritate i se va revărsa în capul prezidenţial, acoperindu-l, pur şi simplu, de un oprobiu generalizat.
Încă o dată mă întreb, privind la călcatul frenetic în străchini, săptămână de săptămână, a înaltului personaj de la Cotroceni, dacă ceea ce nouă ni se pare doar o inabilitate politică cronicizată nu este, de fapt, un plan subtil venit din afară de compromitere totală a sa, de împingere în regim de urgenţă spre declanşarea procedurii de suspendare.
Cine să vrea asta? Păi exact aceia care l-au ţinut în braţe până acum şi care, alarmaţi de degringolada în care s-a ajuns, pregătesc instalarea înainte de termen a unui nou administrator obedient al moşiei Romnia pentru următorii 5 ani.
Nu ştiu dacă respectivii sunt susţinători sau contestatari ai lui Dacian Cioloş, dar, sigur, nu-i mai vor binele lui Klaus Iohannis.
