Josef Bem, din nou la zid
Ungurii brasoveni au descoperit recent ca unul din simbolurile maghiare montate in Piata Sfatului cu ocazia manifestarilor dedicate zilei de 15 Martie a fost distrus. Attila Kovacs si restul filialei UDMR Brasov au aflat ca placuta instalata in memoria generalului polonez Josef Bem fusese smulsa din perete la doar doua saptamani de la ceremonia de instalare. Cineva a gasit apoi resturile placutei, in gangul unei curti din centrul istoric al orasului. Semn ca autorii nu s-au multumit sa dea jos de pe zid insemnul, ci l-au facut cioburi.
Un bun prilej pentru ca maghiarii lui Kovacs sa califice incidentul drept vandalism si sa vorbeasca despre accentuarea tendintelor xenofobe la Brasov. In naduful maghiar al liderului UDMR local se ghiceste si o reminiscenta de prin secolul I d.C., cand triburile germanice ale vandalilor ocupau Campia Panonica, inainte de a fi infrante de goti pe Valea Muresului. Nostalgia invaziilor trebuie ca-i bantuie inca pe urmasii lui Attila, care nu par a lua foarte in serios amanunte precum acela al convietuirii dintre vandali si bastinasii romanizati din nordul Daciei, chiar in perioada in care termenul de vandalism era consacrat de incursiunile trupelor lui Genseric in sudul Italiei.
Pana sa fie un act de vandalism, atentatul la placuta (era bilingva sau nu?) este un biet act de cleptomanie pe langa raptul austro-ungar al Transilvaniei.
Autorii gestului reprobabil de a atenta la un insemn arhitectonic de comemorare a unui personaj istoric or fi fost deranjati de o lejera nepotrivire. Acela dintre mesajul la unitate lansat de generalul polonez dintr-un balcon al Pietei Sfatului in atmosfera revolutionara de la 1848 si tendintele pronuntat separatiste ale maghiarimii de astazi. Care vad racindu-se precedentul Kosovo, fara a fi putut sa-si concretizeze sperantele de autonomie si enclavizare, pe care le imbraca in tot soiul de pretexte cu ascendent istoric.
Kovacs a anuntat ca placuta care-l cinsteste pe general va fi reinstalata in locul de pe care a fost data jos. Poate ca, la a doua lectura publica, discursul unionist al revolutionarului maghiar prin adoptie va fi mai bine inteles iar maghiarimea se va margini sa-l puna doar pe zid, iar nu la zid, asa cum fac in prezent cu fiecare reiterare a obsesiei separatiste.
Vifor Rotar
