JOS CIZMA UKRAINEANĂ DE PE TERITORIILE ROMÂNEȘTI ILEGAL OCUPATE! REUNIREA NORDULUI BUCOVINEI ȘI BASARABIEI CU PATRIA LOR MAMĂ ROMÂNIA, NU INDEPENDENȚA ȚARCULUI R.M.!
„Declarație a Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 Decembrie 1991” publicată în Monitorul Oficial nr. 243 din 29 noiembrie 1991
Dragi compatrioți, citiți cu atenție acest document de o importanța crucială, ignorat complet atunci când Constantinescu a semnat Tratatul de vecinătate cu Ucraina din anul 1997.
În condițiile actuale ”Declarația Parlamentului” din 28 noiembrie 1991 trebuie să ne fie exemplu de demnitate națională, de a ne apăra și revendica drepturile istorice!
Ucraina anunțase că va organiza la 1 decembrie 1991 (sfidând Ziua noastră Națională !) un Referendum prin care să-și declare independența.
Cu câteva zile înainte, mai exact pe 28 noiembrie 1991 (când se aniversa Unirea Bucovinei cu Patria-Mamă România în anul 1918), Parlamentul României s-a întrunit în ședință extraordinară și a adoptat o Declarație prezentată în facsimil mai jos.
Astăzi străvechile noastre meleaguri din nordul Bucovinei cu Cernăuțiul lui Eminescu – ”Mica Vienă de pe Prut” și Ținutul Herța, nord-vestul Basarabiei cu Cetatea Hotin de strajă la meandrele fluviului Nistru, sudul ei cu fortăreața Cetatea Albă a lui Ștefan cel Mare de la Limanul Nistrului, se află sub ocupație ilegală ukraineană din anul 1944, românii fiind supuși unui barbar genocid etnic prin interzicerea limbii materne în școli și în biserici.
Ca răsplată pentru trădarea Antantei, Ukraina fusese recunoscută ca stat sub acest nou nume numai de patronii ei austro-germani care le pregăteau și echipau dezertorii în timpul Primului Război Mondial.
Kievul protestase isteric contra Unirii Basarabiei și Bucovinei cu Patria lor mamă România la 27 Martie, respectiv la 28 Noiembrie 1918, teritorii istorice românești pe care vroia să le anexeze și NU A TOLERAT TRANSPORTUL DE ARMAMENT DE LA ALIAȚI PENTRU ROMÂNIA PRIN TERITORIUL SĂU ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL!
Atunci ukrainenii reprezentau doar 10% din populația Basarabiei.
Guvernul polon a propus de fapt României în februarie 1919 împărțirea și administrarea Ukrainei!
Pilsudski îi acuza pe Aliați că la Versailles nu asiguraseră de jure frontierele răsaritene ale Poloniei și același lucru îl făcuseră, după părerea lui, și în problema Basarabiei.
„Dacă Aliații nu au politică în rasaritul Europei – transmitea el guvernului din București – s-ar cuveni ca România și Polonia sa aibă o politica și să o impună.”
În urma Păcii de la Riga (cunoscută și sub numele Tratatul de la Riga), semnată la 18 martie 1921 în Riga, între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic, Ukraina/Mica Rusie devine respublikă sovetică după ce părțile sale fuseseră secole întregi părți sau gubernii ale Mamei Rusia!
Haholii visau însă în continuare la teritoriile istorice românești Basarabia și Bucovina iar visul lor se va împlini doar parțial după paktul criminal dintre ruso-ukraineni și nemți din 23 august 1939, căci stalin a refuzat să îi ofere în anul 1940 toată Basarabia nehalitului hrusciov primu secretar bolșevic de la Kiev… Ukraina va fi împroprietărită și cu teritoriile poloneze Volânia și Galiția după împărțeala Poloniei între nemți și ruso-ukraineni în anul 1939, iar același Hrusciov fost prim secretar bolșevic la Kiev la doar un an de când s-a văzut lider la Kremlin în anul 1953 îi va face cadou Peninsula Krimeea care nu i-a aparținut niciodată.
Rusia Mică sau Ukraina cum i se spune azi în care se vorbește un dialect al limbii ruse (malorusa) conform ”Encyclopædia Britannica” din anul 1911, pândea mai demult să acapareze teritorii istorice românești, agenții săi puseseră în mișcare în acest scop o mașinărie infernală de propagandă mincinoasă încă în timpul Primului Război Mondial și chiar mai înainte.
Vor confecționa și comanda hărți măsluite pentru că aveau nevoie de ”dovezi” ca să-și justifice în fața lumii pretențiile asupra teritoriilor istorice românești Basarabia și Bucovina.
După anul 1920 Ukraina ajunsă deci doar la rang de respublikă sovetică, clocea încă propriile pretenții imperialiste, după ce părțile ei fuseseră sute de ani simple gubernii rusești și nu acaparase încă teritorii istorice românești și poloneze.
Monstrul Hrusciov prim secretar bolșevic la Kiev, denumit chiar de Stalin ”măcelarul din Ukraina”, a participat la sfâșierea României de către ruso-ukraineni și a complicat în mod dramatic odiosul rapt teritorial din 28 iunie 1940, obținând pentru Ukraina prin presiuni nordul Bucovinei, Ținutul Herța și chiar ciopârțirea Basarabiei. Pe 2 august 1940, anexând la Ukraina nord-vestul și sudul acestei provincii românești din care a rămas ”moștenire” doar țarcul denumit astăzi r.m.
Hrusciov ceruse inițial să fie date Ukrainei toate teritoriile pe care ruso-ukrainenii le-au răpit împreună României la 28 iunie 1940, dar Stalin a refuzat.
Tratatul de la Paris din 18/30 martie 1856 încheiat după Războiul Crimeii obligase Rusia să retrocedeze Principatului Românesc Moldova o parte din sudul Basarabiei (viitoarele județe Cahul, Ismail și Bolgrad), care fusese anexat de ruşi în 1812, împreună cu întreg teritoriul dintre Prut şi Nistru, Delta Dunării fiind reatribuită Turciei iar după unele hărți Principatului Românesc Moldova.
În anul 1859 Principatele Române surori Moldova și Țara Românească și-au unit destinele punând temelia edificiului național România!
În luna iulie 1878 după Războiul româno-ruso-turc de Independență a României, la Congresul de la Berlin cancelarul Bismark va face cârdășie cu țarul Alexandru al II-lea al Rusiei căruia i se va oferi sudul Basarabiei, pământ românesc pe care rușii îl cereau insistent, pretextând că ne oferă în schimb nordul Dobrogei și Insula Șerpilor care erau de fapt și ele pământuri istorice românești pentru care ostașii români își dăduseră tributul de sânge în timpul Războiului de Independență tocmai încheiat, salvând deseori ”aliații” ruși în bătăliile contra turcilor pe câmpurile din Bulgaria. ”Ukraina” nu exista și nimeni nu auzise de așa ceva ci de Malorusia parte a Rusiei.
Încă nu apăruse la orizont spectrul sumbru al Ukrainei care în teritoriile românești ilegal ocupate din anul 1944 – nordul Bucovinei, Ținutul Herța, nord-vestul și sudul Basarabiei, se dovedește înzecit mai șovină în materie de ukrainizare a românilor decât rușii în materie de rusificare și colonizare!
Dacă după anul 1812 imperiul rus s-a dovedit în teritoriul românesc răpit dintre Prut și Nistru, mai păgân cu românii basarabeni de aceeași credință decât au fost turcii, astăzi însă rușii sunt întrecuți cu mult de maloruși/rușii mici – ocupanții ukraineni care în nordul Bucovinei, Ținutul Herța, nordul-vestul și sudul Basarabiei îi deznaționalizează pe români prin legi naziste sfidând lumea civilizată și pe Dumnezeu!
Străvechile noastre meleaguri din nordul Bucovinei și Ținutul Herța, nord-vestul Basarabiei cu Cetatea Hotin de strajă la meandrele fluviului Nistru, sudul ei cu fortăreața Cetatea Albă a lui Ștefan cel Mare de la Limanul Nistrului, se află sub ocupație ilegală ukraineană din anul 1944, românii fiind supuși unui barbar genocid etnic prin interzicerea limbii materne în școli și în biserici.
La 14/27 august 1916, România declarase război Austro-Ungariei pentru eliberarea Transilvaniei și Bucovinei de sub jugul acestui imperiu și împlinirea visului secular de Unire al tuturor românilor într-un singur stat unitar și indivizibil.
A doua zi, la 28 august 1916, ca ripostă, Germania și Turcia declarau război României.
Aliata Germaniei, Bulgaria, atacă România pe 31 august fără declarație de război, pe care o va face la 1 septembrie 1916. Sudul României cu capitala București va fi ocupat pentru doi ani (1916-1918) de Puterile Centrale…
În condiții grele, ostașii români au apărat cu eroism în anii 1916-1917 ce mai rămăsese din România liberă, fâșia de țară dintre Siret și Prut, prinși între inamici puternici și aliații ruso-ukraineni neloiali.
Părăsită de „aliații” ruși și ukraineni (ai căror patroni erau austro-germanii), României i se va impune așa zisa „pace de la București” din mai 1918, prin care Germania va face cadou Bulgariei toată Dobrogea românească și Austro-ungariei linia Carpaților și Ținutul Herța (sursă de inspirație pentru harta lui Molotov în anul 1940)…
În aceste condiții dramatice, pe 27 Martie 1918 Basarabia a votat prima unirea cu Patria sa Mamă România!
A urmat unirea Bucovinei la 28 Noiembrie și a Transilvaniei la 1 Decembrie 1918, desăvârșindu-se făurirea Statului Național Unitar Român, Unirea tuturor românilor ce fusese împlinită pentru prima dată sub un singur sceptru de marele voievod român Mihai Viteazul la 27 Mai 1600!
Ukraina protesta isteric și vroia să convingă lumea civilizată prin falsuri istorice că are dreptul să anexeze Basarabia și Bucovina.
Ruso-ukrainenii vor torpila apoi în toată perioada interbelică apartenența legitimă a acestor teritorii la România și le vor răpi prin ultimatumul odios din 26-28 iunie 1940. După numai un an, ostașii români eroi vor trece Prutul în Campania de eliberare a acestor teritorii istorice românești (22 iunie-26 iulie 1941), pe care le-au reunit cu Țara! Armata Română a trecut apoi Nistrul pentru înlăturarea amenințării bolșevice și a șovinismului revisionist ukrainean de la frontiera de răsărit și de nord a țării, pentru eliberarea românilor transnistrieni victime ale foametei organizate de bolșevici și ale prigoanei la care erau supuși.
În iulie 1924 fusese înființată de Stalin așa zisa ”republică autonomă sovietică socialistă moldovenească” cu centrul la Balta și mai târziu Tiraspol, pentru a atrage și Basarabia românească în această formațiune fantomă. Comitetul executiv central din Ukraina din 12 octombrie 1924 stabilise ca această formațiune să intre în componența Ukrainei sovietice…
Astăzi însă tot nordul Bucovinei, Ținutul Herța, nord-vestul și Sudul Basarabiei, se află din anul 1944 sub ocupație ilegală ukraineană după Convenţia de armistiţiu, semnată în noaptea de 12/13 septembrie din acel an în urma ocupației sovietice.
Edificator este că Molotov afirmase încă din anul 1940 despre Cernăuți și nordul Bucovinei: „UCRAINENII ÎL CER! SUNT UKRAINENI CARE TRĂIESC ACOLO, EI NE-AU ORDONAT SĂ FACEM ASTA! UKRAINENII TREBUIE SĂ SE UNEASCĂ!” (din răspunsul său către Friederich von der Schulenburg ambasadorul german la Moscova, în iunie 1940!)
DOVADĂ CLARĂ CĂ UKRAINA INAMIC AL ROMÂNIEI PRIN NEHALITU HRUSCIOV PE ATUNCI PRIM SECRETAR AL REPUBLICII SOVETICE UKRAINENE A COMANDAT ANEXAREA DE TERITORII DIN ROMÂNIA SFÂȘIATĂ!
Să se știe că Hrusciov a făcut presiuni asupra lui Stalin ca să-i fie date Ukrainei toate teritoriile pe care le-au răpit împreună României la 28 iunie 1940, dar nu a primit decât nordul Bucovinei, Ținutul Herța, nordul și sudul Basarabiei. După ce devenise lider la Kremlin în anul 1953, Hrusciov va dărui după numai un an Crimeea Ukrainei…
Hrușciov care a fost prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) al Ucrainei din 1938 până în 1949, a patronat asasinatele în masă comise de grănicerii NKVD-ului ukrainean (NKVS) în ziua de Paște la 1 aprilie 1941 asupra țăranilor români la Fântâna Albă iar la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, în anii 1944-1945 declanșase o acțiune de anexare a Maramureșului românesc la Ukraina.
Vinovăţia pentru toţi polonezii ucişi în al Doilea Război Mondial aparţine conform documentelor şi Ucrainei, NKVD-ul ucrainean (NKVS) fiind desigur din plin implicat, având autonomie faţă de Moscova, aşa cum au fost implicate şi forţele naţionaliste ucrainene în masacrarea polonezilor în Volnia şi estul Galiţiei, Moscova acuzând de multe ori pe şefii NKVD-işti ucraineni (NKVS) că i-ar proteja pe naţionaliştii ucraineni, conform generalului Pavel Sudoplatov (în cartea sa).
Despre Masacrul de la Fântâna Albă asupra românilor, cu care se laudă jurnaliştii şi coloneii ucraineni, Enciclopedia Ucrainei nu menţionează absolut nimic (localitatea şi tragedia nefiind deloc menţionate în Enciclopedie, nici măcar cu numele ucrainean al ei, Bila Krînîțea). Pe 28 iunie 1940 Basarabia și nordul Bucovinei și Ținutul Herța fuseseră răpite României de ruso-ukraineni în urma ultimatumului dat de satrapul stalin.
Pe 2 august 1940 Basarabia a fost și ea sfâșiată la cererea Ukrainei care a primit cadou și ocupă încă ilegal nordul și sudul Moldovei dintre Prut și Nistru unde ca și în nordul Bucovinei și Ținutul Herța pe care le anexase imediat după ultimatum, comite un feroce genocid etnic și cultural asupra românilor.
Este interzisă limba română în școli, pentru distrugerea deliberată a moștenirii culturale a poporului român, scopul fiind desigur dispariția totală a românilor! În prezent sudul Basarabiei cu Cetatea Albă de la Limanul Nistrului, ieșirea la mare și brațul Chilia al Dunării, Nordul Bucovinei și al Basarabiei cu cetatea Hotin de strajă la Nistru, Ținutul Herța se află
– va urma –
Autor: Daniel Siegfriedsohn
Sursa: Arhive istorice
