Moment istoric în Parlamentul României: 4 iunie devine ziua Tratatului de la Trianon în România. Inițiativa legislativă a PSD semnată de Titus Corlățean vine în apropierea sărbătoririi centenarului. Senatorul PSD a explicat pentru Q Magazine însemnătatea acestei legi, iar profesorul universitar Constantin Hlihor ne-a explicat contextul istoric.

„Votul Parlamentului, în Camera Deputaţilor, care a adoptat cu o largă majoritate proiectul de lege pe care l-a iniţiat senatorul Titus Corlatean, pentru declararea zilei de 4 iunie drept ziua Tratatului de la Trianon în România este un vot istoric.

Această lege marchează o simbolistică naţională esenţială pentru devenirea şi evoluţia statului modern român. 4 iunie 1920, ziua semnării Tratatului de pace de la Trianon între Puterile Aliate şi învingătoare în Primul Război Mondial, între care şi România, cu Ungaria, ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, înfrânt în Primul Război Mondial a reprezentat recunoaşterea internaţională politică şi juridică a actului istoric de la 1 decembrie 1918 al unirii Transilvaniei cu România. A consacrat recunoaşterea internaţională a voinţei românilor majoritari din Transilvania de revenire la patria mamă.O astfel de simbolistică naţională era necesară, era obligatoriu a fi marcată de către statul român printr-o lege pe care Parlamentul să o adopte şi acest lucru s-a realizat cu doar trei săptămâni înainte de marcarea centenarului de la acea dată istorică.

Votul Parlamentului a venit la momentul oportun şi solicit public preşedintelui României să promulge cât mai rapid posibil această lege pentru ca ea să intre în vigoare şi să putem marca la 4 iunie 2020 aşa cum se cuvine, începând cu arborarea drapelului naţional într-o zi de referinţă pentru istoria românilor.Această lege se adresează în egală măsură generaţiilor mature şi celei tinere. Cei care vin acum trebuie să fie conştienţi şi să onoreze cu respect erosimul şi jerfele Armatei Române, care a fost principalul contributor prin ceea ce a făcut în Primul Război Mondial şi ulterior în iulie, august 1919 în incursiunea militară în Ungaria şi la Budapesta, atunci când a eliminat provocările generate de regimul bolşevic. Provocările au fost atât pentru Ungaria, cât şi pentru statele centrale şi est euorpene, inclusiv România. Armata a generat cadrul şi posibilitatea Tratatului de la Trianon, favorabil pentru România.Am constatat că cei tineri, în contextul societăţii de astăzi, sunt mult mai puţin sensibili la temele mari ale istoriei naţionale şi marcarea oficială la 4 iunie ar putea permite sensibiizarea lor, pentru a duce mai departe şi memoria naţională, istoria şi simbolurile neamului românesc.

Există şi o altă raţiune pentru promovarea acestei legi şi ţine de relaţiile externe ale statului român. Nu am promovat această lege împotriva altcuiva, nici împotriva unei minorităţi naţionale din România, nici împotriva altui stat.Trebuie să fim conştienţi de faptul că, în ultimii ani, în mod constant, am asistat dinspre Budapesta la acţiuni, nu o dată, provocatoarea sau chiar ofensatoare din partea unor forţe politice ungare. Mă refer la Jobbik, la Fidezs, care au promovat demersuri politice interne şi externe de rescriere a istoriei, de reinterpretare şi denaturare, de manipulare a simbolisticii reale, istorice a Tratatului de pace de la Trianon.

Forţele politice din Ungaria au adoptat două legi, una prin care se propunea comemorarea dramei naţiunii maghiare(!?) din cauza Tratatului de la Trianon şi-şi propunea ca obiectiv reunificarea naţiunii maghiare în bazinul carpatic(!?). O a doua lege a promovat acordarea cetăţeniei maghiare etnicilor maghiari din alte state pe criterii etnice, ceea ce nu reprezintă un standard european acceptat.În clipa în care România tace, când vocea statului nu se aude în relaţiile externe, atunci când vorbim despre o temă extrem de importantă, se aude numai vocea celuilalt, cel care prezintă denaturat şi cu caracater revizionist, o interpretare falsă a istoriei.Era obligaţia statului român, prin Parlament, să marcheze în mod public, inclusiv în relaţiile internaţionale, pentru ca vocea statului român să fie clar auzită şi pentru a nu genera riscul ca prin tăcere varianta celorlalţi să fie cea care prevalează.”, susține Titus Corlățean pentru Q Magazine.

CINE A FOST PENTRU, CINE ÎMPOTRIVĂ

Proiectul de lege ințiat de Titus Corlățean a fost votat de 234 de deputați, iar 21 de la UDMR s-au opus. PNL, deși în comisiile de specialitate din Parlament a spus nu, în plen și-au schimbat decizia radical. Singura care a mers contra partidului în comisii a fost,ca o stranie curiozitate,fosta secretara a Basescului, Adriana Săftoiu , ani si ani Ttutzer mediocru pe la Cotroceni !

„Acest proiect de lege este rezultatul unei munci pe care am depus-o de 7 ani. În acest timp am promovat această lege, până la capăt. A mai fost o încercare în 2013-2014, care nu a dat rezultate, într-un context intern nefavorabil. Îi salut pe toţi cei care au avut demnitatea românească şi au votat. Nu îi condamn pe deputaţii UDMR care au votat împotrivă. Au tratat şi emoţional acest subiect.Subliniez că această lege nu este îndreptată împotriva unei minorităţi naţionale. Patria este pământul comun şi generos pentru toţi, şi pentru majoritari şi pentru minoritarii etnici. Dar, simbolistica naţională nu este subiect de negociere politică. Ea trebuie marcată, fără să ofenseze pe ceilalţi.

Condamn politic atitudinea deputaţilor USR care au demonstrat încă o dată că această formaţiune cu tente stângiste, neo-marxiste, are şi atitudini anti-naţionale. Faptul că toţi deputaţii USR, cu două excepţii, s-au abţinut sau au votat împotrivă, este un lucru care trebuie semnalat public şi tratat corespunzător de cetăţenii României. .În comisiile de specialitate din Parlament, deputaţii PNL au votat împotriva proiectului de lege, la comanda politică a premierului de etnie maghiara Orban Ludovic,..s-au sucit ca era prea cu ochi!!! . În plen, însă, deputaţii PNL ,i-a luat rusinea  ,la  ordin s-au …răzgândit şi au votat proiectul de lege. Era si foarte greu să explice public de ce ei, cei care îşi asumă ideologic succesiunea vopsita a Brătienilor, ar fi votat împotriva unei astfel de legi din strctura si fibra patriotica a marilor BRATIENI.
Unul dintre contributorii principali la definitivarea elementelor din Tratatul de la Trianon care au vizat frontiera dintre România şi Ungaria a fost chiar Ion C. Brătianu, care la 1 februarie 1919 a avut o pledoarie istorică excepţională, în cadrul Conferinţei de Pace. Liberalii s-au sucit în ultimul moment şi au evitat o ruşine naţională.”, susține senatorul Titus Corlățean.

Proiectul senatorului  a primit și votul deputaților din grupul minorităților naționale. Varujan Pambuccian face o pledoarie pentru a ne cunoaște istoria și a-i cinsti pe cei care au format România de astăzi.:„e o zi foarte importantă pentru naţiunea română şi pentru toate popoarele care sunt în interiorul acestei naţiuni, cele care au fondat România modernă. Trebuie cunoscută şi sărbătorită, pentru că este una dintre pietrele de hotar ale istoriei României. Este cea care a permis realizarea României Mari şi cea care a încununat efortul pe care l-a făcut naţiunea română din 1866 până la sfârşitul Primului Război Mondial.Este un vot care consfinţeşte preţuirea pe care România de astăzi o dă acelui moment care a generat România de atunci.Generaţia de astăzi ar trebui să ştie istoria ţării în care trăiesc şi a naţiunii din care fac parte. În toată perioada comunistă istoria a fost rescrisă şi de asta există o pauză în cunoaşterea şi înţelegerea felului în care am ajuns astăzi să avem o ţară şi să fim o naţiune..România a avut o istorie glorioasă, care ne-a făcut să fim o naţiune la un moment dat chiar foarte puternică în lume. Ar trebui să menţinem acest ideal în minţile şi în inimile generaţiile de acum şi cele ce vin.”, este de părere Varujan Pambuccian.

Cum arată relațiile dintre România și Ungaria la 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon? Cum am evoluat, în condițiile în care acuze grave pleacă chiar de la tribuna Palatului Cotroceni, de unde președintele Klaus Iohannis acuza PSD de pactizare cu premierul Ungaria, Viktor Orban, fără să aducă și dovezi?

„Relaţiile dintre România şi Ungaria sunt cu suişuri şi coborâşuri. Fac parte dintr-o echipă a statului român privind politica externă care a lucrat într-un sens pozitiv pentru o relaţie bilaterală cât mai bună.Noi avem încheiat un tratat politic bilateral foarte important, care stabileşte foarte clar regulile de bună vecinătate, de respect pentru frontierele naţionale. Avem un parteneriat strategic, cu conţinut european, încheiat cu Ungaria.Din păcate puseele naţionaliste din Ungaria, nu o dată transferate pe teritoriul României, inclusiv în perioadă de campanii electorale, au generat disconfort statului român şi au alterat relaţiile bilaterale, care trebuie să rămână pe un model european de cooperare, cu interese foarte multe comune, în materie de economie, comerţ.

Nu există reciprocitate, însă, în tratamentul minorităţilor naţionale. Tot ce a făcut statul român în trei decenii a fost un lucru necesar, binevenit şi la cote pe care nu foarte mulţi le au în Europa pentru protecţia minorităţilor naţionale şi maghiare, în primul rând. Nu acelaşi lucru e valabil cu protecţia minorităţii naţionale române din Ungaria.După Trianon au rămas dincolo de linia de frontieră, estimau istoricii, peste 200.000 de români. Ei au fost asimilaţi printr-o politică consecventă pe care noi am condamnat-o. Astăzi sunt statistici care spun că cel mult 30.000 de oameni îşi mai asumă identitatea românească şi mai puţini dintre ei vorbesc limba română. Ei nu au o reprezentare reală în Parlamentul de la Budapesta şi sprijinul pentru prezervarea identităţii naţionale din partea statului maghiar a fost mai mult disimulat sau mimat. Cu excepţia unor perioade când la Budapesta, la guvernare era Partidul Socialist cu o gândire pro-europeană, am putut să cooperăm mult mai bine.

Am calificat în dezbaterile din Parlamentul României, pe marginea faimosului proiect de lege privind autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc, drept unul dintre cele ruşionoase şi nedemne discursuri pe care un preşedinte al României a fost capabil să-l rostească în aceşti 30 de ani de democraţie imperfectă.Conţinea o mare minciună şi interese meschine, politice, menite să genereze fumigene şi să acopere nişte carenţe majore ale guvernării liberale în perioada asta de pandemie, tunuri economice foarte grave, încălcări de drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor din România şi căderea dramatică în sondaje a partidului de guvernământ, partidul său, cum obişnuieşte să spună Klaus Iohannis. Acest tip de discurs de patriot reşapat nu are nimic european. Preşedintele s-a contrazis pe sine însuşi. În 2014 condamna în termeni vehemenţi acest tip de discurs pe care l-a practicat acum. A generat tensiuni la nivelul minorităţii maghiare din România, la nivelul liderilor politici din UDMR şi la Budapesta. A turnat gaz pe foc şi în relaţiile cu Ungaria. A fost un gest profund neinspirat, nedem pentru un preşedinte al României. A trebuit să muncim pentru a elimina efectele acelei minciuni şi ale manipulării care a avut destinatar populaţia României.”, susține Titus Corlățean.

Share on Facebook

Tweet

Follow us