Isarescu – Romania nu este in pericol

Isarescu – Romania nu este in pericol

0 82

Romania nu este in pericol de a fi afectata de criza financiara internationala, iar riscul de contaminare a sistemului bancar romanesc este „relativ limitat”, a declarat guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu.
Declaratia lui Isarescu precede anuntul oficial, facut vineri seara la Washington, potrivit caruia Camera Reprezentantilor a Congresului SUA a aprobat cu 263 de voturi pentru si 171 impotriva, versiunea revizuita a planului de salvare a sistemului bancar si financiar american, transmite AP.
Unii analistii apreciaza ca injectia de capital in sistemul bancar american nu este un efort financiar dificil pentru Statele Unite, tara cu o economie de 14.000 de miliarde de dolari, dar poate crea un precedent periculos pentru cea mai liberala ecomonie a lumii. Alti analisti considera ca o astfel de miscare nu va mai avea loc niciodata pe piata financiar-bancara din Statele Unite, unde deja a fost inregistrata cea mai mare nationalizare de dupa cel de-al doilea razboi mondial, prin preluarea de catre stat, cu aproape 90 de miliarde de dolari, a celui mai mare asigurator din lume AIG, aflat in colaps financiar.
Chiar daca unda de soc a seismului subprime a fost puternic resimtita si in Europa, guvernatorul BNR spune ca evolutiile din Romania „arata un risc relativ limitat de contaminare a sistemului bancar romanesc ca urmare turbulentelor actuale de pe pietele financiare internationale. Totusi, eventuale efecte adverse se pot manifesta si in tara noastra. Intre acestea as enumera volatilitatea mai pronuntata a cursului de schimb, asemanator tendintelor din celelalte tari din regiune, in conditiile reducerii apetitului pentru risc al investitorilor pe pietele emergente; cresterea in continuare a costului finantarii externe si reducerea volumului acestuia; moderarea posibila a volumului intrarilor autonome de capital si eventuale repatrieri anticipate ale capitalurilor fructificate; si posibila decelerare a cererii pentru exporturi romanesti ca urmare a reducerii perspectivelor de crestere economica in celelalte tari membre ale Uniunii Europene”, a aratat Isarescu..
Vorbind despre Probleme ale convergentei reale in drumul spre euro, Isarescu a spus ca „economia mondiala trece printr-o perioada de mari dificultati. Imi exprim increderea ca, prin politici concertate si responsabile ale celor mai dezvoltate economii ale lumii, va putea fi evitata alunecarea intr-o criza de proportiile celei din anii 1929-1933. Este insa dincolo de orice indoiala ca aceasta perioada va lasa urme adanci chiar in modelul economiei mondiale. Intr-o perioada atat de dificila la nivel mondial, mai mult decat oricand, este necesara prudenta autoritatilor romane si chibzuinta, atat in cheltuirea banului public, cat si in promisiunile legate de aceasta. Perioada premergatoare alegerilor este in mod obisnuit timpul unor promisiuni greu de pus in practica. In momentul de fata insa, desi conditiile economice internationale sunt cele mai dificile din perioada postbelica, discursul public preelectoral de la noi pare tot mai rupt de realitate. Doresc sa reiterez faptul ca politicile BNR sunt focalizate pe inscrierea Romaniei pe traiectoria adoptarii euro in 2014. Pe termen mediu, este avuta in vedere nu numai reluarea dezinflatiei si aducerea cresterii preturilor in apropierea standardelor europene, dar si atenuarea dezechilibrelor – cu precadere reducerea treptata a deficitului extern – pentru a da durabilitate procesului de reducere a inflatiei”, a subliniat guvernatorul.
Acesta a spus, de asemenea, ca din punctul de vedere al politicii monetare, esentiala este stimularea economisirii, astfel incat sa fie atenuat decalajul din prezent in raport cu investitiile. Acelasi nivel, ridicat, al investitiilor poate fi asigurat cu o participare mai insemnata a componentei interne, pe seama cresterii ratei economisirii. De altfel, majorarea ratelor dobanzilor, care este o parte a conduitei politicii monetare actuale, a urmarit tocmai acest lucru. Iar rezultatele devin vizibile, chiar daca – din motive de ordin statistic – cifrele calculate de Banca Nationala par a arata altceva.
„Datele publicate arata o crestere mai puternica a conturilor la vedere decat a celor la termen, ceea ce pare a semnaliza aparitia unor presiuni inflationiste suplimentare. In realitate, insa, la mijloc sunt doua evolutii ce tin de evidenta statistica, nu de substanta economica reala. Una dintre acestea este trecerea, din 2007, a conturilor in valuta la vedere din categoria „cvasibani”, parte a M2, in M1 (bani in sens restrans). Aici este doar alinierea la definitiile din Uniunea Europeana. Substanta economica nu s-a schimbat: la noi in tara, conturile bancare in valuta nu sunt folosite de populatie pentru tranzactii curente, ci mai degraba reprezinta forme de economisire. Mai importanta ca pondere este insa cea de-a doua evolutie, valabila de altfel si pentru conturile curente in valuta, dar foarte semnificativa cantitativ pentru lei. Intrucat conturile de depozit sunt purtatoare de impozit pe venit, iar conturile curente nu, bancile au descoperit forma prin care sa atraga clientii: au inventat conturi curente cu dobanzi chiar mai mari decat cele practicate pentru depozite. S-a produs astfel o migratie masiva a economisirii persoanelor fizice, dinspre depozitele clasice, catre asa-numite conturi curente, sau chiar conturi de card, care au atasate rate ridicate ale dobanzilor in cazul mentinerii unui sold peste un anumit plafon. Experti din Banca Nationala au facut o ajustare a cifrelor, pornind de la prezumtia ca, pentru conturile la vedere propriu-zise, cresterea ar trebui sa fie similara celei a numerarului in circulatie, asa cum s-a si intamplat, de altfel, in anii anteriori. In acest caz, in perioada decembrie 2004-august 2008, cvasibanii ar fi crescut cu peste 80%, fata de numai 40%, cat rezulta din datele statistice. Cu alte cuvinte, economisirile in lei (ale populatiei si corporatiilor) au crescut mult mai rapid decat arata datele statistice privind depozitele la termen, date care au determinat comentarii in mass-media legate de o „stagnare” a economisirii in lei. Specialistii BNR vor reveni pentru a explica mai in detaliu aceste evolutii. Iata deci, cum o „scapare” de politica fiscala atrage atat reducerea veniturilor bugetare, cat si potentiale erori in evaluarea unor evolutii de ordin monetar”, a explicat guvernatorul Bancii Centrale.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.