IOSIF CONSTANTIN DRAGAN INCA TRAIESTE
DE-O VARSTA CU CEAUSESCU,
??????????? Marele om de afaceri roman, dar si istoric si om de cultura, a implinit anul trecut 90 de ani!
A avut o viata, in multe momente, fulminanta. Acum este o leguma (si o spunem cu durere), un trup legat si tinut in viata de „aparate” medicale. In felul sau a fost un patriot, dezvoltand multe activitati benefice romanismului si opere de caritate pentru comunitatea din Lugoj, unde s-a nascut.
A simpatizat, inainte de Razboi, cu miscarea legionara, asemenea altor spirite tinere ale vremii: Radu Gyr, Emil Cioran, Nichifor Crainic, C. Noica, chiar si Mircea Eliade, ca sa-i pomenim doar pe cei mai straluciti. Nu a fost insa un pistolar… Se spune ca, in 1941, cand a parasit Romania cu o bursa de studii in Italia, a luat cu sine si o parte din banii legionarilor. Doar legenda?
Cert este ca nu a mai revenit in tara decat prin anii ’70, invitat chiar de N. Ceausescu, dupa ce acesta il adusese acasa ?i pe marele savant Henry Coanda. Desi s-au simpatizat, totusi I. C. Dragan nu a repetat experienta Coanda, chiar daca pentru dictator ar fi insemnat o mare bila alba in fata romanilor.
I. C. Dragan a fost primul care a reusit sa reediteze, in Italia, monumentala Istorie a literaturii romane, scrisa de George Calinescu, doar aparent imposibil de publicat in tara. Mai ales, se spune, pentru faimoasele versuri din Doina eminesciana:
„De la Nistru pan’la? Tissa
Tot romanul plansu-mi-s’a
Ca nu mai poate strabate
De-atata strainatate”.
Asa s-a reusit ca mii de volume „Istoria literaturii romane” sa intre in Romania comunista, prin comanda directa, la un pret oarecum modic, cam de zece ori mai putin decat se vindea „la negru” unul dintre putinele volume? ale primei editii ce se mai puteau eventual gasi pe piata.
La prima sa vizita in Romania, profesorul Iosif Constantin Dragan a vizitat si Brasovul, luand masa in Salonul de protocol zero, de langa apartamentul „prezidential” de la ultimul etaj al Hotelului Aro (aripa noua), unde a oferit si o conferinta de presa sui generis, cu totul exceptionala pentru acei ani. Imaginea sa de atunci a ramas de neuitat: sclipitor, cultura enciclopedica, vivacitate intelectuala si fizica extraordinara, informatii uluitoare, pe care le lasa „scapate” cu generozitate.
Dar si o demonstratie de management modern in anii imediat postbelici, cand a transformat o societate, infiintata de el (ButanGas), intr-un formidabil brand care cucerise Italia si mai tarziu, Europa Occidentala.
Daca ar fi fost acceptat acasa, dupa 1989, de catre taranistii radicali, probabil ca, alaturi de Ion Ratiu, ar fi putut da un nou sens business-ului romanesc. Dar a fost refuzat inclusiv de liberali si comunistii revopsiti ori de feciorii comunistilor evrei, veniti pe cai mari cu armata sovietica. Vezi Doamne, El, fusese simpatizat de Ceausescu, si in plus avea pe-atunci o avere ce se apropia de un miliard de dolari si o influenta importanta in Europa Occidentala!
A fost insa „legat” de tara altfel!
In urma cu vreo 14-15 ani, in anturajul sau a aparut neasteptat o bruneta focoasa si interesanta, o tanara chiar frumoasa, cu sprancene prelungi, arcuite deasupra unor ochi tainici, in varsta de numai 22 de ani. Era „instruita” (am vrut sa spunem… desteapta), energica, seducatoare…
Si, chit ca marele Om trecuse de 77 de ani, iar Daniela Veronica Gusa nu avea decat 22, ei bine, dragostea la prima vedere nu a tinut seama? de cei 55 de ani, diferenta de varsta… In primii ani de casnicie (in buna intelegere, se spune), s-au nascut trei copii, a caror prezenta l-a marginalizat complet pe Mike Fink, recunoscut drept mo?tenitor legal de catre un tribunal occidental.
Adevarat, Daniela Veronica Dragan, tanara sotie a batranului miliardar (acum in euro!), este fiica celebrului general Gusa, fost sef al Marelui Stat Major al Armatei inainte de 1989, disparut in urma unei boli neasteptate, la putini ani dupa Revolutie, ca si alti apropiati sau colegi ai generalului.
Batranul Rege al Butanului din Europa, cu manifestari, se spune, tot mai frecvente de senilitate, s-a autoizolat tot mai mult (oare?), iar in posturile cheie din redutabila Companie italiana au aparut persoane noi, in locul celor apropiati de I. C. Dragan, inclusiv in Fundatia ce-i poarta numele.
Totul insa fara „zgomot”, desi un zumzet tot se aude, intretinut de majoritatea cunoscutilor si prietenilor istoricului, surprinsi de izolarea in care este tinut de multi ani, fara posibilitatea de a comunica macar cu primul sau nascut.
Actualul Presedinte al tarii a lansat, cum se ?tie, inca o sintagma ce a facut cariera: „grupurile de interese”, devenita celebra dupa faimoasa de-acum… „iarna nu-i ca vara”. N-ar fi de mirare sa auzim ca si in jurul averii de peste un miliard de euro misuna pe acolo alte „grupuri de interese”… Cu sau fara uniforma!
Evident ca despre ele vom afla abia peste 50 de ani!
D. D. Rujan
?
