Ionel Blanculescu:
Romania in recesiune pana la sfarsitul lui 2011
Romania este inca in plina recesiune si va mai fi in aceasta situatie pana la sfarsitul acestui an, dar in perioada 2012-2015 va fi afectata de alte forme ale crizei, cea mai puternica fiind cea a datoriei publice, in anii 2013-2014, a declarat vineri pentru AGERPRES Ionel Blanculescu, presedintele firmei de consultanta si investigatii financiare Business Inteligence, fost ministru-delegat pentru coordonarea autoritatilor de control. Consultantul financiar a spus ca trebuie sa se ia act de faptul pozitiv ca se schimba trendul ‘dar noi ramanem in recesiune, cel putin inca in anul 2011, urmand ca in perioada 2012-2014 inclusiv sa avem alte forme ale crizei economice”.
De exemplu, anii 2013 si 2014 vor fi anii crizei datoriilor in Romania, pentru ca atunci tara noastra va ajunge la un apogeu al platii datoriilor, care va face ca bugetul statului sa fie extrem de restrictionat, ceea ce se va resimti in economie, considera fostul ministru.
Ionel Blanculescu a subliniat ca exista trei adevaruri care trebuie spuse despre asa-zisa iesire a Romaniei din recesiune si anume ca ‘nu exista recesiune si criza, ambele cuvinte avand acelasi inteles. Al doilea adevar este ca nu exista un astfel de termen ca ‘iesirea tehnica din recesiune’, pentru ca asta ar insemna ca ‘recesiunea ar mai avea o faza, ar mai exista un alt tip de iesire. Nu exista iesire tehnica din recesiune, ci doar intrare in recesiune si iesire din recesiune’, a precizat Blanculescu.
Cel de-al treilea adevar priveste insasi definitia incetarii recesiunii dupa doua trimestre consecutive de crestere, care este o formula empirica si straina stiintei economice, a afirmat Blanculescu.
Primul adevar este ca recesiunea si criza sunt doua notiuni sinonime, care definesc una si aceeasi faza, din cele patru ale unui ciclu economic, a explicat fostul ministru al controlului. Un ciclu economic, care se manifesta in orice stat al lumii, dureaza aproximativ 10 ani si are patru faze: contractia, cand economia scade, cea de criza, cand economia ajunge la nivelul minim, urmata de faza de expansiune economica si apoi de cea de boom, cand ajunge din nou in varf.
‘In Romania, in perioada anilor 1998-99, pana in 2000, a fost criza economica, iar PIB-ul a scazut. Din 2000, trendul s-a schimbat si PIB-ul a crescut constant pana in 2008, faza de boom fiind atinsa in anii 2007-2008’, este de parere Ionel Blanculescu. In 2008, trendul s-a schimbat iarasi si economia a inceput din nou sa scada. ‘Acum suntem in echivalentul anului 2000, in care trendul cresterii PIB-ului se schimba, din nou, dar asta inca nu inseamna iesirea din recesiune, sau din criza, dat fiind ca notiunile sunt sinonime’, a explicat consultantul financiar.
Al doilea adevar este ca nu exista asa ceva ca ‘iesirea tehnica din recesiune”, pentru ca asta ar insemna ca recesiunea ar mai avea o faza, cea generala, sa zicem. Nu exista iesire tehnica din recesiune, ci doar intrare in recesiune si iesire din recesiune’, a explicat Blanculescu.
Cel de-al treilea adevar priveste insasi definitia incetarii recesiunii dupa doua trimestre consecutive de crestere, care este o formula empirica si straina stiintei economice. ‘Nu are nici un fundament economic definitia potrivit careia doua trimestre consecutive de scadere sau de crestere economica inseamna intrare in recesiune sau, respectiv, iesirea din criza. Aceasta definitie a recesiunii a fost data prin 1967 de catre fostul presedinte american, Lyndon Johnson, la indemnul presedintelui Consiliului Economic al presedintelui SUA, care i-a spus sefului administratiei americane ca o atare definitie ar face ca SUA sa nu mai fie considerate a fi in criza. Daca vreti si un factor de culoare, sa amintim ca aceasta sugestie a fost facuta pe spatele unui plic, in timpul unei dezbateri. Asa s-a nascut aceasta definitie empirica, nepreluata de nici un manual de economie si contrazisa de unul dintre cele mai importante foruri ale stiintei economice din lume, National Bureau of Economic Research (NBER) din SUA, din care fac parte mari profesori de la universitatile americane si personalitati economice independente. Acest for a infiintat o comisie pentru analiza intrarii si iesirii din recesiune. Acest fapt este foarte important pentru ca nu guvernul trebuie sa decreteze intrarea sau iesirea din recesiune, dat fiind ca este un organism politic, ci un for independent ca NBER’, a detaliat Blanculescu, apreciind ca ‘azi, in Romania si nu numai, Guvernul are interesul sa prezinte cosmetizat situatia, anuntand ca am iesit din recesiune, dar nu din criza.
Spre deosebire de ceea ce se intampla acum, in Romania, NBER a anuntat ca nu agreeaza aprecierea intrarii sau iesirii din criza in functie de scurgerea unui anumit numar de trimestre. In schimb, NBER a ales sapte indicatori, evolutia PIB-ului fiind numai unul dintre acestia. Noi acum decretam iesirea din recesiune pe baza cresterii unui indicator din sapte. Ceilalti indicatori se refera productia industriala, venitul personal al populatiei si cel al companiilor, gradul de ocupare cu forme legale a fortei de munca, gradul de ocupare a fortei de munca din gospodarii, productia reala si vanzari, venitul intern brut, a declarat fostul ministru. Acesti indicatori complecsi si arata daca economia a intrat in criza sau a iesit din ea. ‘Definitia empirica nu trebuie sa apara la nivel oficial’, a subliniat Blanculescu. ‘Trebuie inteles ca recesiunea, sau criza, reflecta o degradare a economiei. Cum putem noi vorbi de oprirea degradarii economiei romanesti, in conditiile in care veniturile companiilor si ale populatiei scad continuu, cand consumul scade, iar rata somajului si cea a inflatiei cresc?’ Mai mult, principalul indicator, productia industriala, in Romania, se afla in declin de doua luni consecutive, in martie a inregistrat o scadere de 0,8% comparativ cu luna februarie, dupa ce in februarie s-a raportat o scadere de 0,2% fata de ianuarie.
Exporturile, de asemenea, chiar daca in termeni nominali cresc, in termeni reali, din cauza cresterii explozive a importurilor pe care le cuprind, coroborat cu aprecierea masiva a monedei nationale, de la 4,28 la 4,07 lei/euro, ce a mancat 80% din marja de profit contractata prin contracte ferme, ducand la marginea prapastiei falimentului multi exportatori, nu reprezinta un indicator categoric pentru decretarea incetarii recesiunii economice, a subliniat Blanculescu.
Si exemplele ar putea continua. Consultantul financiar a spus ca trebuie sa se ia act de faptul pozitiv ca se schimba trendul “dar noi ramanem in recesiune cel putin in anul 2011, urmand ca in perioada 2012-2014 inclusiv sa avem alte forme ale crizei economice. De exemplu, anii 2013 si 2014 vor fi anii crizei datoriilor in Romania, pentru ca atunci Romania va ajunge la un apogeu al platii acestora, care va face ca bugetul statului sa fie extrem de restrictionat, ceea ce se va resimti in economie.â€
Sursa: AGERPRES
