Interviu Bogdan Aurescu: Negocierile privind scutul antiracheta evolueaza intr-un ritm foarte bun

Interviu Bogdan Aurescu:
Negocierile privind scutul antiracheta evolueaza intr-un ritm foarte bun

0 70

Negocierile romano – americane pe tema participarii tarii noastre la sistemul de aparare antiracheta evolueaza intr-un ritm foarte bun, afirma, intr-un interviu acordat AGERPRES, secretarul de stat pentru afaceri europene in Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Negociator din partea Romaniei, Aurescu spune ca, in cursul zilei de vineri, va avea loc, la Bucuresti, cea de-a treia runda de negocieri, mentionand, in context, ca discutiile se desfasoara intr-o atmosfera relaxata si constructiva.
Pe de alta parte, oficialul MAE declara ca la nivelul Aliantei Nord-Atlantice Romania sustine ideea unui sistem NATO comun, urmand ca in cadrul Aliantei sa se discute toate aspectele cu caracter tehnic, economic. „La Summitul NATO de la Lisabona, din noiembrie, urmeaza ca statele aliate sa ia o decizie pe care Romania o sustine si a sustinut-o in mod constant in toata aceasta perioada, cu privire la crearea unui sistem de aparare antiracheta al Aliantei, pornind de la nucleul pe care-l reprezinta sistemul american de aparare antiracheta, cel care a fost propus anul trecut, in toamna, de presedintele Obama”, a subliniat Aurescu.

AGERPRES: Se apropie Summitul NATO de la Lisabona, unde se asteapta recomandari privind elaborarea unor arhitecturi alternative de sistem antiracheta. Ce va sustine Romania la Lisabona? Stim ca atat partea romana, cat si cea americana s-au declarat deschise ideii de conexiune a proiectului american cu cel al scutului antiracheta NATO.
Bogdan Aurescu: In primul rand, evident ca exista o conexiune intre proiectul bilateral romano – american. Negocierile se desfasoara, sunt in curs si o sa avem in curand a treia runda de negocieri. Pot sa va spun deja ca cea de-a treia runda de negocieri o sa aiba loc vineri, la Bucuresti.
In acelasi timp, la Summitul NATO de la Lisabona, din noiembrie, urmeaza ca statele aliate sa ia o decizie pe care Romania o sustine si a sustinut-o in mod constant in toata aceasta perioada, cu privire la crearea unui sistem de aparare antiracheta al Aliantei, pornind de la nucleul pe care-l reprezinta sistemul american de aparare antiracheta, cel care a fost propus anul trecut, in toamna, de presedintele Obama, ca alternativa la varianta pe care o propusese administratia americana anterioara. Practic, la Lisabona se va lua decizia politica cu privire la crearea unui sistem antiracheta al NATO, pe baza principiilor pe care Romania le-a propus si le-a sustinut la Summitul de la Bucuresti din 2008 si care au fost reiterate la Summitul de anul trecut de la Strasbourg – Kehl. Si, de asemenea, care au fost mentionate in documentele finale ale reuniunii ministrilor afacerilor externe ai NATO din decembrie anul trecut. Este vorba despre principiile indivizibilitatii securitatii aliate, principiul solidaritatii aliatilor si principiul acoperirii, prin acest sistem de aparare antiracheta, a intregului teritoriu, a fortelor si populatiilor aliate.

AGERPRES: Presedintele Barack Obama si-a exprimat deschiderea fata de implicarea Rusiei in acest proiect. Care este stadiul discutiilor SUA – Rusia pe acest subiect?
Bogdan Aurescu: Exista o deschidere cu privire la implicarea Rusiei in proiectele de aparare antiracheta, atat in plan bilateral americano – rus, cat si la nivel NATO. Si noi consideram ca aceasta deschidere este una foarte buna, potrivita. Au existat, dupa stiinta noastra, consultari frecvente intre partea rusa si cea americana, prilej cu care partea americana a informat partea rusa cu privire la stadiul evolutiei proiectului american si, de asemenea, exista deschidere si la nivel NATO. Secretarul General NATO, in repetate randuri, a propus un acoperis comun, s-a referit la un moment dat la aceasta sintagma „acoperis comun” de aparare antiracheta pe tot spatiul euroatlantic, inclusiv Rusia. Prin urmare, exista aceasta deschidere de participare. Sigur ca detaliile cu privire la partea tehnica a participarii, modul in care concret ar avea loc o astfel de cuplare a Rusiei la proiectul american, respectiv NATO, acestea sunt chestiuni care urmeaza sa fie definite ulterior. Sigur, in masura in care Rusia o doreste.

AGERPRES: Exista o deschidere clara si dinspre partea rusa?
Bogdan Aurescu: Evident, partea rusa este interesata de acest proiect, asta se poate spune cu siguranta si subiectul este pe agenda.

AGERPRES: Unde se situeaza Romania intre toate aceste negocieri?
Bogdan Aurescu: Romania are, pe de-o parte, acest proces de negociere bilaterala pentru participarea la proiectul american de aparare in etape in Europa – Phased Adaptive Approach, denumirea proiectului american -, si negocierile se poate spune ca evolueaza intr-un ritm foarte bun. Sunt progrese importante, atat in ceea ce priveste cadrul juridic in sine, cat si in ceea ce priveste activitatea grupului de lucru tehnic de identificare a celei mai potrivite locatii pentru amplasarea interceptorilor americani. Pe de alta parte, la nivelul Aliantei Nord Atlantice, sustinem, dupa cum spuneam, ideea unui sistem NATO comun si urmeaza, sigur, ca in cadrul Aliantei sa se discute toate aspectele cu caracter tehnic, economic, care sunt implicate.

AGERPRES: Vineri va avea loc cea de-a treia runda de negocieri romano – americane. La ce stadiu au ajuns negocierile si cate runde vor urma?
Bogdan Aurescu: Cei care au experienta in practica aceasta a negocierilor va pot spune ca niciodata nu poti sa spui cu certitudine cate runde sunt necesare, insa, ceea ce pot sa va spun este ca in cele doua runde pe care le-am avut pana acum, cea din iunie si cea din 26 – 27 iulie, practic, s-au facut progrese relevante. Deci, suntem optimisti ca vom avansa intr-un ritm destul de rapid.

AGERPRES: Cate rachete interceptoare vor fi instalate in Romania? A fost aleasa locatia?
Bogdan Aurescu: Deocamdata, acestea sunt detalii care nu s-au fixat cu titlu definitiv. Urmeaza ca, in procesul de negocieri, atunci cand vom avansa spre finalul acestui proces, aceste lucruri sa fie decise si, in acelasi timp, facute publice. Procesul acesta, vreau sa spun si sa subliniez, este unul pe care atat partea romana cat si cea americana il doresc cat se poate de transparent. Insa, dupa ce aceste chestiuni vor fi decise cu certitudine, de-abia atunci vom putea sa le facem publice.

AGERPRES: S-au facut studii referitoare la cea mai buna varianta de alegere a locatiei?
Bogdan Aurescu: N-as vrea sa intram in detalii legate de locatii. Exista un set intreg de criterii cu caracter tehnic care sunt luate in considerare. Este un proces comun de identificare a locatiei, pe care-l conduce partea romana cu partea americana, pentru ca este vorba despre o locatie pe teritoriul Romaniei si exista un grup de lucru care a fost creat in mod special, sub autoritatea sefilor delegatiilor de negociere si care, in toata aceasta perioada, de la debutul negocierilor, s-a ocupat de aceasta problema.

AGERPRES: Interceptorii din Romania ar trebui sa devina operationali din 2015. Pe parcursul negocierilor au aparut elemente noi, imprevizibile, de natura sa modifice datele si prognozele initiale?
Bogdan Aurescu: Nu putem sa vorbim despre astfel de modificari ale prognozelor initiale. Data 2015 este corespunzatoare celei de-a doua etape a crearii acestui sistem, care are patru etape. Pana in prezent, acest termen limita, acest reper ramane valabil.

AGERPRES: Stim ca SUA acopera costurile legate de interceptorii propriu-zisi si de amenajarea locatiei acestora. Partea romana a facut o analiza cu ceea ce inseamna costuri de ordin logistic sau de asigurarea securitatii perimetrului? Stie Romania in momentul de fata ce cheltuieli trebuie sa faca?
Bogdan Aurescu: Exista si cheltuieli pe care partea romana le va face, dar ele sunt limitate, nu reprezinta, raportat la cheltuielile intregului proiect din Romania, decat o parte foarte mica. Vom cunoaste cu exactitate dimensiunea acestor cheltuieli in momentul in care se va decide definitiv locatia si atunci se va putea face o estimare exacta. Sigur ca exista diverse variante de calcul, dar, in acest moment, este prematur sa facem astfel de estimari. Ceea ce preocupa ambele parti este sa gasim varianta cea mai eficienta si care sa nu implice costuri foarte mari, dar exista multi alti parametri care sunt luati in considerare.

AGERPRES: Exista voci din politica romaneasca ce afirma ca am putea lega sustinerea pe care o acordam Americii in scutul antiracheta de regimul dificil de primire a vizelor de catre cetatenii romani. Poate include Romania astfel de clauze in Acordul cu SUA?
Bogdan Aurescu: Cred ca ar fi total nepotrivit ca intre doi parteneri strategici, cum sunt Romania si SUA, sa incerci sa introduci un astfel de targ, care nu are de-a face cu realitatea relatiilor diplomatice, mai ales intre doua state care au o relatie atat de puternica si atat de buna. Ceea ce se poate spune este urmatorul lucru: existenta acestui proiect si punerea lui in aplicare reprezinta in acelasi timp o confirmare a caracterului foarte puternic al relatiei bilaterale si al Parteneriatului strategic dintre Romania si SUA. In acelasi timp, reprezinta o dezvoltare a acestui parteneriat strategic, deci nu este doar o confirmare, ci si un pas mai departe in aprofundarea, in cresterea nivelului si amplitudinii Parteneriatului strategic bilateral si sigur ca pe acest fundal se pot inregistra progrese si in multe alte domenii de interes comun. Pe acest fundal, sigur ca acest proiect conteaza.
In ceea ce priveste vizele in sine, acesta este un dosar care preocupa in mod activ si este urmarit permanent de diplomatia romana si nu numai de catre ea. Suntem preocupati permanent sa indeplinim toate conditionalitatile tehnice care sunt prevazute de legislatia americana pentru a intra in programul Visa Waiver si trebuie spus ca, la acest moment, majoritatea acestor conditionalitati, care tin de guvernul roman, de autoritatile romane, sunt indeplinite. Ramane, insa, problema destul de complexa a ceea ce se cheama problema ratei de refuz. Ori, rata de refuz care inseamna numarul de aplicatii pentru viza care sunt respinse de autoritatile americane este o chestiune ce nu poate fi controlata direct de Guvernul Romaniei, nu tine direct de ceea ce pot face autoritatile romane. Este o chestiune care tine de modul in care cetatenii romani isi estimeaza sansele de a primi o viza. Este si motivul pentru care, impreuna cu ambasadorul Gitenstein (ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein – n.r.) am avut, in primavara acestui an, initiativa acelei campanii de informare publica ce a avut un impact destul de important din punct de vedere al perceptiei publice si al gradului de constientizare pentru cetatenii romani ca sa stie foarte exact care sunt parametrii personali pe care un roman trebuie sa-i indeplineasca pentru a avea succes atunci cand face o aplicatie de viza americana. Speram ca aceasta campanie sa continue, speram sa reluam, sa facem o a doua serie a acestei campanii si vom vedea. Impreuna cu partea americana vom incerca sa cuantificam impactul pe care l-a avut aceasta campanie, atunci cand vom vedea rezultatul pe anul acesta al ratei de refuz.

AGERPRES: Pot exista in Acordul cu SUA clauze care sa nu aiba neaparat legatura cu strategia privind scutul antiracheta?
Bogdan Aurescu: Este vorba despre negocierea unui cadru juridic care reglementeaza aceasta activitate pe teritoriul Romaniei si, cand avem in vedere reglementarea cadrului juridic, trebuie sa avem in vedere si cadrul juridic existent cu SUA, pentru ca Romania a incheiat inca din 2005 un acord privind prezenta fortelor americane pe teritoriul Romaniei. Acel acord contine unele prevederi ce pot sa fie aplicabile si in cazul amplasarii de interceptori si de restul echipamentelor necesare functionarii acestora pe teritoriul tarii noastre. In baza acelui acord, au fost incheiate 19 aranjamente de implementare, iarasi, unele dintre ele pot fi aplicabile in continuare, altele pot sa necesite unele ajustari pentru a adapta continutul lor noii activitati de pe teritoriul Romaniei. Prin urmare, este o activitate complexa, care nu se reduce doar la un singur document juridic, avem in vedere un intreg cadru de reglementare normativa cu privire la aceasta activitate. Insa, evident ca ne concentram pe aspectele care tin de functionarea directa a acestui sistem si modul in care acest sistem va deveni operational in Romania.

AGERPRES: Au existat voci de la Chisinau care au spus ca desfasurarea de elemente antiracheta americane pe teritoriul Romaniei pune in pericol securitatea nationala a Republicii Moldova. Si in cazul Ucrainei au fost afirmatii similare. Se poate vorbi despre o eventuala aparitie a unor conflicte diplomatice cu unele state vecine, in contextul participarii noastre la scutul antiracheta?
Bogdan Aurescu: Eu nu am observat niciun fel de conflict diplomatic pana in prezent. Decizia pe care CSAT a luat-o in februarie nu a produs (conflicte diplomatice – n.r.), iata, pana in septembrie, si cred ca nici nu se pune problema in acest sens. Guvernul Republicii Moldova a emis chiar o declaratie de sustinere fata de acest proiect. De altfel, noi am informat pe canale diplomatice toate statele din regiune, in special statele vecine, cu privire la acest proiect si avem o transparenta deplina in acest sens. Ceea ce se poate spune cu certitudine este ca un astfel de proiect nu creeaza vulnerabilitati de securitate, ci, dimpotriva, contribuie la cresterea securitatii, nu numai pentru Romania, dar si in regiune.

AGERPRES: A venit Romania, in Acordul cu SUA, cu niste clauze ferme, de genul „acceptam acest lucru, dar vrem in schimb asta”?
Bogdan Aurescu: Intr-un proces de negociere, nimeni nu poate impune ceva celeilalte parti. Procesul de negociere presupune o interactiune din care rezulta un numitor comun acceptat de ambele parti, care sa corespunda interesului si unei parti si celeilalte, vointei si unei parti si celeilalte. Prin urmare, nu cred ca putem sa discutam despre a impune ceva, nici noi partii americane, nici partea americana noua. Pur si simplu este un proces care se desfasoara intr-o atmosfera extrem de relaxata si de constructiva in relatiile cu delegatia americana. Este o atmosfera as spune extrem de placuta in discutie. Si va spun asta pentru ca am participat la multe negocieri cu state din diverse zone si cu diverse orientari fata de Romania. Ceea ce pot sa spun este ca la finalul acestui exercitiu de negociere, care speram nu va fi prea indepartat, vom avea un text foarte bun care sa corespunda pe deplin intereselor Romaniei si evident intereselor Statelor Unite si care va fi o contributie importanta nu numai la securitatea Romaniei si la securitatea regionala, dar si la sistemul NATO antiracheta.

Sursa: AGERPRES

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.