Întâlnirea înaților creștini de la… Havana”

Harul Domnului nostru Iisus Cristos și dragostea Lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Duhului Sfânt să fie cu voi toți»

Papa Francisc şi Patriarhul Kirill al Moscovei şi al întregii Rusii s-au întâlnit în ziua de 12 februarie 2016, la Havana. Întrevederea dintre întâistătătorul Bisericii Catolice şi cel al Bisericii Ortodoxe Ruse a avut loc în Cuba, unde papa Francisc a făcut o escală înainte de a merge în Mexic pentru o călătorie apostolică şi unde patriarhul Kirill se afla în vizită oficială. Întâlnirea, care a cuprins un colocviu personal pe aeroportul internaţional José Martí din Havana şi s-a încheiat cu semnarea unei declaraţii comune, a fost pregătită cu mult timp înainte, afirma un comunicat comun al Sfântului Scaun şi al Patriarhatului Moscovei, citat de radio Vatican.

Prin voința Lui Dumnezeu Tatăl de la care vine orice dar, în numele Domnului nostru Iisus Cristos, și cu ajutorul Duhului Sfânt Mângâietorul, noi, Papa Francisc și Chiril, Patriarh al Moscovei și al întregii Rusii, ne-am întâlnit azi la Havana.
Îi mulțumim Lui Dumnezeu, slăvit în Treime, pentru această întâlnire, prima din istorie.
Cu bucurie ne-am regăsit ca frați în credința creștină ce se întâlnesc pentru «a vorbi direct» de la inimă la inimă, și pentru a discuta despre relațiile reciproce dintre Biserici, despre problemele esențiale ale fraților noștri și despre perspectivele de dezvoltare ale civilizației umane.  
Întâlnirea noastră fraternă a avut loc în Cuba, la răscrucea dintre nord și sud, dintre est și vest.    
De pe această insulă, simbol al speranțelor “Noii Lumi” și al evenimentelor dramatice ale secolului al XX-lea, le adresăm cuvântul nostru tuturor popoarelor din America Latină și de pe celelalte continente.
Ne bucurăm că credința creștină se răspândește aici în mod dinamic. Marele potențial religios al Americii Latine, seculara sa tradiție creștină, trăită personal de mii de oameni, sunt garanția unui viitor măreț pentru această regiune.

Unitatea creştinilor şi excluderea prozelitismului
– Întâlnindu-ne departe de vechile dispute ale „Bătrânului continent”, simţim deosebit de puternică necesitatea unei conlucrări între catolici şi ortodocşi, chemaţi, cu blândeţe şi bună-cuviinţă, să dăm cont lumii de speranţa care este în noi.
– În determinarea noastră de a face tot ceea ce este necesar pentru a depăşi divergenţele istorice pe care le-am moştenit, vrem să ne unim eforturile pentru a mărturisi Evanghelia lui Hristos şi patrimoniul comun al Bisericii din primul mileniu, răspunzând împreună la provocările lumii contemporane. (…)
– Ortodocşii şi catolicii sunt uniţi nu numai de Tradiţia comună a Bisericii din primul mileniu, dar şi de misiunea de a predica Evanghelia lui Hristos în lumea de astăzi. Această misiune comportă, pentru membrii comunităţii creştine, respectul reciproc şi exclude orice formă de prozelitism.
– Sperăm ca întâlnirea noastră să poată contribui şi la reconciliere, acolo unde există tensiuni între greco-catolici şi ortodocşi. Astăzi este clar că metoda „uniatismului” din trecut, înţeles ca uniune a unei comunităţi cu alta, desprinzându-se de Biserica sa, nu este un mod care permite restabilirea unităţii. Cu toate acestea, comunităţile ecleziale apărute în aceste circumstanţe istorice au dreptul de a exista şi de a întreprinde tot ceea ce este necesar pentru a satisface exigenţele spirituale ale credincioşilor lor, căutând, în acelaşi timp, să trăiască în pace cu vecinii lor. (…)

Persecuţia împotriva creştinilor
– Privirea noastră se îndreaptă în primul rând spre regiunile din lume unde creştinii sunt vic- time ale persecuţiei. În multe ţări din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord fraţii noştri şi su- rorile noastre în Hristos sunt exterminaţi ca familii, sate şi oraşe întregi. Bisericile lor sunt devastate şi jefuite în mod barbar, obiectele lor sacre sunt profanate, monumentele lor sunt distruse. În Siria, în Irak şi în alte ţări din Orientul Mijlociu, constatăm cu durere exodul masiv al creştinilor din tărâmul de unde a început să se răspândească credinţa noastră şi unde ei au trăit, încă de pe vremea apostolilor, împreună cu alte comunităţi religioase.
– Cerem comunităţii internaţionale să acţioneze cât mai urgent pentru a preveni ulterioare expulzări ale creştinilor din Orientul Mijlociu. (…)

Libertatea religioasă
– Afirmând valoarea înaltă a libertăţii religioase, îi mulţumim lui Dumnezeu pentru reînnoirea credinţei creştine care are loc acum în Rusia şi în multe ţări din Europa de est, unde regimuri atee au stăpânit timp de decenii. Astăzi lanţurile ateismului militant sunt rupte şi în multe lo- curi creştinii pot să profeseze în mod liber credinţa lor. (…)
– În acelaşi timp, suntem îngrijoraţi pentru situaţia din multe ţări unde creştinii se confruntă tot mai des cu o restricţionare a libertăţii religioase, a dreptului de a mărturisi propriile convingeri şi a posibilităţii de a trăi conform acestora. În particular, constatăm că transformarea unor ţări în societăţi secularizate, străine de orice referire la Dumnezeu şi la adevărul său, constituie o gravă ameninţare pentru libertatea religioasă. (…)
– Procesul de integrare europeană, început după secole de conflicte sângeroase, a fost primit de mulţi cu speranţă, ca pe o garanţie a păcii şi a securităţii. Cu toate acestea, invităm la vigilenţă faţă de o integrare care nu respectă identităţile religioase. (…)

Inegalităţi şi migranţi
– Privirea noastră se îndreaptă spre persoanele care se află în situaţii de mare dificultate, ca- re trăiesc în condiţii extreme de lipsuri şi sărăcie în timp ce sporesc bogăţiile materiale ale omenirii. Nu putem rămâne indiferenţi faţă de soarta a milioane de emigranţi şi refugiaţi care bat la poarta ţărilor bogate. (…)

Familie şi căsătorie
– Familia este centrul natural al vieţii umane şi al societăţii. Suntem îngrijoraţi de criza familiei din multe ţări. Ortodocşii şi catolicii împărtăşesc aceeaşi convingere despre familie şi sunt chemaţi să mărturisească că ea e un drum al sfinţeniei, care dă mărturie despre fidelitatea soţilor în relaţiile dintre ei, despre deschiderea lor faţă de procreaţie şi faţă de educarea fiilor, despre solidaritatea dintre generaţii şi respectul pentru cei mai slabi.
– Familia este întemeiată pe căsătorie, act liber şi fidel de iubire dintre un bărbat şi o femeie. (…)

Avortul şi eutanasia
– Le cerem tuturor să respecte dreptul inalienabil al vieţii. Milioane de copii sunt privaţi de po- sibilitatea de a se naşte. (…) Dezvoltarea aşa-zisei eutanasii face ca persoanele în vârstă şi bolnavii să înceapă să se simtă ca o povară excesivă pentru familiile lor şi pentru societate în general. Ne preocupă şi dezvoltarea tehnicilor de procreare asistată medical, deoarece mani- pularea vieţii umane este un atac la fundamentele existenţei omului, creat după chipul lui Dumnezeu. (…)

Declaraţia se încheie cu o invocare a Maicii Domnului: „Plini de recunoştinţă pentru darul înţelegerii reciproce exprimate în timpul întâlnirii, privim cu speranţă spre Preasfânta Maică a Lui Dumnezeu, invocând-o cu cuvintele acestei vechi rugăciuni: ‘Sub ocrotirea milostivirii tale, alergăm, Sfântă Maică a lui Dumnezeu’. Fie ca Fericita Fecioară Maria, prin mijlocirea ei, să-i încurajeze la fraternitate pe cei care o cinstesc, ca să se regăsească uniţi, la ceasul stabilit de Dumnezeu, în pace şi în armonie într-un singur popor al lui Dumnezeu, spre slava Preasfintei şi nedespărţite Treimi!”

AU TRECUT 5 ANI
Ași urmărit principalele puncte ale declaraţiei comune semnate de papa Francisc şi de patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, la finalul întâlniri.
Și…
Declaraţia comună a papei Francisc şi a patriarhului Kiril face cunoscută, la punctul unu, recunoştinţa faţă de Dumnezeu a celor doi lideri creştini pentru această întâlnire, prima din istorie. Foarte bine!
Și…
Documentul explică întrevederea dintre episcopul Romei şi patriarhul Moscovei ca pe o regăsire ca fraţi în credinţa creştină, care se întâlnesc pentru a discuta despre relaţiile reciproce dintre Biserici, despre problemele esenţiale ale creştinilor şi despre perspectivele de dezvoltare ale civilizaţiei umane.
Și…
În cinci ani nimeni (dintre muritorii de rând), nu a mai auzit ceva despre consecințele acestei întâlniri istorice. Sigur omenirea așteaptă mai mult de le cei doi lideri creștini. Sigur cei doi lideri creștini ar trebui să răspundă cu soluții și cu unitate la problemele tot mai complicate ale lumii ăn care trăim.

______________________________________________________

IAR ÎN 2019 , PAPA A VENIT ÎN ROMÂNIA CA SĂ SLUJEASCĂ ALĂTURI DE + DANIEL ÎN NOUA CATEDRALĂ . NU UITAȚI

Horia D.R.
Sursa: IonCoja.ro

Share on Facebook

Tweet

Follow us