Influenta crizei internationale asupra economiei romanesti

Influenta crizei internationale asupra economiei romanesti

0 104

Daca mai spune cineva ca este criza de lichiditati, va rog sa nu credeti, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in cadrul unui seminar intitulat „Influenta crizei internationale asupra economiei romanesti”.
Romania, spune Isarescu, se afla in pericolul ca, atunci cand se vor resimti asupra sa efectele crizei economice, sa fie deja obosita. Pericolul pentru Romania este ca, batandu-ne pe tinte mai mult sau mai putin indepartate de problematica, sa uitam caracteristicile si efectele crizei financiare asupra Romaniei. Putem sa ne simtim obositi cand se vor resimti efectele crizei mondiale. Acesta este un pericol real, a spus Mugur Isarescu.
In ultimele sase luni, Romania a fost asezata peste tot, in cele mai diverse grupari de tari, in rapoartele ce au fost facute publice. Prima comparatie ce m-a socat, inca din vara, a fost cea intre Romania si Islanda. Era o comparatie fortata, legata de deficitul de cont curent, a spus Isarescu.
Incercarea de depreciere a leului, a mai spus Isarescu, urmarea o tinta de curs de 4,5-4,7 lei/euro:
 Va garantez ca nu era 4,2 lei/euro. Se dorea 4,5 – 4,7 lei/euro si mai sus. In momentul in care scapi fraiele, nu mai ai ce sa faci. BNR a intervenit, nu pentru ca apara un nivel de curs, ci pentru increderea in moneda nationala.
 Incercarea de depreciere din toamna anului trecut a venit, intr-adevar, pe fondul unei datorii private inalte, pe termen scurt, dar pe care o pune, ijn mare parte, pe seama luptei pentru cota de piata dusa pana atunci tot de bancile comerciale.
 Cea mai mare parte a datoriei externe a venit pe fondul bataliei pentru cota de piata a bancilor.
 Se observa anumite bubble-uri in sectoare ca cel bancar, imobiliare, retail, care sunt acum cele mai galagioase. Este vorba de cicluri normale.
 Romania a fost asezata peste tot, in cele mai diverse grupari de tari, in rapoartele ce au fost facute publice. Prima comparatie ce m-a socat, inca din vara, a fost cea intre Romania si Islanda. Era o comparatie fortata, legata de deficitul de cont curent.
 Nu cred ca aceste comparatii dintre Romania si alte tari sunt corecte.
 Stim cu totii ca, in timpul crizelor financiare au loc reasezari, se redefinesc zone de influenta sau de alta natura.
 Si o adancire a dimensiunii mediatice a acestei crize economice si financiare, inclusiv in relatia cu Romania, prezinta interes.
 Cand BNR a iesit cu acea diferentiere intre efectele crizei, se vorbea doar despre criza subprime, cazusera cateva banci americane, nu se stia inca daca vine recesiunea.
 Am spus atunci ca efecte directe nu exista in sensul ca sistemul bancar de aici este solid, si a avut o sansa pentru ca nu s-a imbibat cu produse derivative, toxice.
 Am insistat pe acest lucru.
 Eticheta de subprime ne-a fost pusa pe ceafa la nivelul intregii zone.
 Ne-am pomenit cu un raport al Danemarcei reanalizat si redifuzat care spunea ca toata Europa de Est este subprime-ul Europei.
 Aceasta este ilustrarea dimensiunii mediatice.
 S-a incercat deprecierea leului in octombrie. Cursul de 4,2 lei/euro era doar o singura etapa. Se dorea 4,5-4,75.
 Leul este elementul esential al increderii in activitatea economica din Romania.
 Criza de lichiditate din toamna a fost creata de acei jucatori care si-au lungit pozitiile pe lei (pozitiile futures pe evolutia cursului – n.red.)
 Rezervele Romaniei nu sunt suficiente, pentru ca nu se mai raporteaza la importuri, ci la datoria comerciala pe termen scurt, creata in mare parte de bancile comerciale in lupta pentru obtinerea unei cote de piata.
 In prezent nu exista lipsa de lichiditate pe piata, ci aceasta are mai mult o conotatie mediatica, in conditiile in care bancile care in toamna afirmau ca este criza de lei, sustin acum ca exista un exces de lichiditate.
 Uitandu-ma la pozitiile valutare, am vazut din nou lungiri de pozitii. Rog media, daca cineva mai spune ca e lipsa de lichiditate, sa nu-i creada.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.