Inflația și îmbătrânirea populației! Care e situația în România?

Există foarte multe lucrări pe această temă publicate ( o parte dintre ele le găsiți la finalul studiului BIS).

E drept, îmbătrânirea populației de una singură nu poate explica în totalitate inflația post-criză scăzută, mai spun autorii studiului citat, dar marea povocare este de a distinge între efectul demografic și alți factori care au generat mișcări ale inflației – șocurile venite din prețul petrolului sau schimbările regimurilor de politică monetară.

Într-un alt studiu,  găsim modul în care contează pentru politica monetară diverse canale de transmisie în funcție de cum arată demografia societății (click pentru mărirea imaginii)

Structura pe vârste reprezintă o parte substanțială a variației prețurilor atât la nivel național, cât și la nivel mondial. De asemenea, aceeași structură a grupelor de vârstă poate oferi un răspuns parțial la întrebarea de ce inflația a fost atât de scăzută în ultimul deceniu. ”Constatările noastre sugerează că presiunea inflaționistă din creșterea ponderii bătrânilor nu este încă suficient de puternică pentru a compensa presiunile dezinflaționiste din partea tinerilor în vârstî de muncă”, mai spun autorii studiului.

Utilizarea metodelor de estimare a populației viitoare sugerează că presiunile inflaționiste vor crește substanțial în deceniile următoare din cauza îmbătrânirii populației. Iar aceste presiuni vor fi dificil de distins, de exemplu, de efectele întârziate ale relaxării monetare fără precedent în UE.

O înțelegere mai profunde a legăturii dintre structura de vârstă și inflație nu ar fi doar de interes teoretic, dar ar putea oferi și îndrumări pentru politica monetară. Dacă, de exemplu, episoadele trecute de inflație ridicată au fost determinate, în mare măsură, de modificările exogene ale structurii de vârstă, așa cum a subliniat Yellen (2017)?

• În 2017, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 269.000 de persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,55milioane varstnici faţă de 3,28 milioane tineri).

• Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 105,8 (la 1 ianuarie 2016) la 108,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2017).

• Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,1 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2016. Vârsta mediană a fost de 40,8 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2016

Cateva cauze si cum stam cu imbatranirea pe judete
Daca ne uitam la evolutia pe judete a îmbatrânirii, celebrul judet Teleorman este de departe campionul imbatranirii, cu aproape 33% din populatie avand peste 60 de ani. Valcea, Braila si Buzau sunt urmatoarele „cele mai imbatranite” judete. La capatul opus gasim Ilfovul, Iasiul, Timisul si Satmarul unde ponderea seniorilor nu trece de 22%.
Pe langa migratie si natalitate, mai avem un factor de care trebuie sa tinem seama: cresterea duratei medii de viata, care a facut ca un numar tot mai mare de persoane ajunse pensionare sa beneficieze de pensie un numar tot mai mare de ani, comparativ cu alte perioade cand numarul de supravietuitori si speranta de viata la varste inaintate erau mai reduse.

Consecințe politice ale îmbătrânirii:
Îmbătrânirea demografică sugerează și implicații politice pentru care partidele din România ar trebui să se pregătească.
Pe plan politic, asemenea consecințe ale îmbătrânirii decurg din calitatea vârstnicilor de votanți în alegeri. În campaniile electorale, degeaba te duci în mijlocul unei populații de vârstnici să le promiți creșterea locurilor de muncă și reducerea taxării salariale, că nu-i interesează. Lor trebuie să le promiți creșteri de pensii, facilități de transport, în general măsuri cu pronunțat caracter de stânga.
Pe scurt, partidele politice trebuie să includă în cadrul programelor electorale a unor asemenea măsuri, dacă vor să le câștige votul.