INCREDIBIL, DAR ADEVARAT

INCREDIBIL, DAR ADEVARAT

0 65


??????????? Un amic de-al meu s-a gasit sa locuiasca taman pe bulevardul? Garii din Brasov, in apropiere de poarta feroviara a orasului. Pana aici bravo lui, sta la margine de buric de targ. Cata vreme mai existau tramvaiele se trezea la cinci si jumatate, cand incepeau acestea sa circule. Nu avea nevoie de ceas desteptator si acuma,dupa desfiintarea acestora, le cam duce dorul uneori. Insa s-a ivit alta hiba, pusa mai inainte pe seama tramvaielor. Se cutremura blocul cand trec in viteza, eliberate de grija sinelor, camioanele grele.Nu mi-a venit sac red cand mi-a spus chestia asta.Ba chiar l-am indrumat spre un consult medical gandind ca este de prea multa vreme insurat. Nevasta-sa n-a comentat nimic. Ne intalniseram in oras si, in deplasare, tipa se poarta fin. Dar mi-a sugerat sa vin si sa stau vreo doua. trei ore la ei, daca pot mai pe inserat. Mi-am facut timp intr-o seara – aflasem ca venise fratele sau de la tara cu o damigenuta de trascau, iar ea era o gospodina excelenta la bucatarie – si am dat curs invitatiei. Ne-am pus la o tabla pana sa fie cina gata, asteptand sa treaca ceva masini grele. Pe la a doua partida a trecut zdroncanind primul tir. Sub mine scaunul? a inceput sa vibreze, darn u m-am impacientat, gandind ca sunt eu prea incordat. Amicul m-a privit si a datcu zarul. Apoi au mai trecut vreo doua masini grele. Scaunul iar a vibrat in huruitul de fiare al vehicolelor. Acuma l-am privit eu pe amic. Acesta a dat semnificativ din cap. A strans tablele ca sa puna nevasta-sas masa si m-a dus in curtea interioara. In mana avea o lanterna puternica pe care a indreptat-o in jos. La nivelul solului se afla o balta care, trecand masini grele, facea valuri. Mici, dar existau. Amicul s-a indreptat in tacere spre apartament, unde nevasta-sa, punand in farfurii, ma intrebat daca mai am ceva de zis.Scaunele tocmai vibrau iarasi la trecerea vreunei matahale pe roti. Doua pahare puse alaturi clincanira usor. Amicul ma scoase pe balcon? si vazui un camion greu trecand in viteza intr-un huruit satisfacut de fiare. Inauntru paharele clincaneau de zor. N-am mai avut ce zice, ma lamurisem. Iar consoarta amicului ma ruga sa scriu despre tarasenie, doar se vor indura edilii brasoveni ca, pana la scoaterea traficului greu pe viitoarea ocolitoare, sa limiteze macar viteza mastodontilor pe n-spe roti pana nu se fisureaza blocurile. Eu am scris, sa vedem ce va urma.


???????????????????????????????????????????????


Dan Bota

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.