Începe Campionatul Mondial de fotbal, Qatar, 2022
Duminică, 20 noiembrie, se dă startul primului turneu final al Cupei Mondiale de fotbal care se dispută în Orientul Mijlociu, respectiv, în Qatar. Pentru prima dată, Cupa Mondială se dispută toamna – iarna, din cauza temperaturilor foarte mari consemnate pe timpul verii în zonă.
Qatar este singura echipă debutantă la ediția din 2022 a Cupei Mondiale, fiind prima dată când o astfel de echipă găzduiește turneul final, de la începutul anilor ’30 încoace. Italienii au fost campioni în 1934, la fel ca și Uruguay în 1930. Acestea sunt cele mai bune două debuturi la Cupa Mondială din toate timpurile.
Doar două echipe au câștigat vreodată Cupa Mondială la două ediții consecutive după ce au organizat turneul pe teren propriu. După victoria din 1934, Italia a triumfat din nou în 1938, în timp ce Brazilia, cu Pelé la cârmă, a repetat performanța din 1958 în 1962.
Țările de Jos au participat la trei turnee finale (1974, 1978 și 2010), dar nu au reușit niciodată să câștige titlul.
Pelé este singurul jucător din lume cu trei titluri de campion. Brazilianul a câștigat competițiile în 1958, 1962 și 1970. Medalia din 1962 i-a fost acordată abia în 2007, deoarece, până în 1974, FIFA stipula că se pot numi campionii mondiali doar jucătorii care au evoluat în finală, iar Pelé a ratat meciul decisiv din cauza unei accidentări.
Campionii au avut victorii pe linie în timpul turneului final. O performanță realizată de Uruguay (1930), Italia (1938) și Brazilia (1970 și 2002).
Numărul record de titluri aparține Braziliei. ”Canarinha” este singura echipă de cinci ori campioană mondială (1958, 1962, 1970, 1994 și 2002), dar nu a mai câștigat un titlu de 20 de ani. Totuși, cel mai bun rezultat a fost un loc patru în 2014.
Oleg Salenko deține recordul pentru cele mai multe goluri marcate într-un singur meci. A marcat cinci goluri în victoria Rusiei în fața Camerunului în ultima zi a Grupei B la Cupa Mondială din 1994.
Au existat șase cazuri în care titlul a rămas acasă, adică gazda a fost campioană mondială. Uruguay (1930), Italia (1934), Anglia (1966), Germania (1974), Argentina (1978) și Franța (1998). Nimeni nu a reușit încă acest lucru în acest secol.
Mexicul nu a reușit niciodată să treacă de optimile de finală în șapte ediții consecutive: 1994 (eliminat de Bulgaria), 1998 (Germania), 2002 (Statele Unite), 2006 (Argentina), 2010 (Argentina), 2014 (Olanda) și 2018 (Brazilia).
António Carbajal, Rafa Márquez (ambii din Mexic) și Lothar Matthaus (Germania) sunt în prezent singurii jucători care au participat la cinci Cupe Mondiale. Cristiano Ronaldo, Lionel Messi și mexicanii Andrés Guardado și Guillermo Ochoa se vor alătura acestei liste odată cu prezențele lor în Qatar. Aceste patru țări (Mexic, Germania, Argentina, Portugalia) au participat la Cupele Mondiale din 2006, 2010, 2014 și 2018.
Germania este deținătoarea recordului de finale, având opt participări (1954, 1966, 1974, 1982, 1986, 1990, 2002 și 2014), dar a câștigat doar patru (1954, 1974, 1990 și 2014).
Cea mai mare diferență de goluri într-un meci de Cupa Mondială FIFA este de nouă și a avut loc în trei ediții: Ungaria 9-0 Republica Coreea (1954); Iugoslavia 9-0 Zair (1974) și Ungaria 10-1 El Salvador (1982).
Brazilia este echipa care avansează de cele mai multe ori în faza eliminatorie în calitate de câștigătoare a grupei. Din 1982, ”Canarinha” a câștigat întotdeauna faza grupelor.
Peter Shilton (Anglia), între 1982 și 1990, și Fabien Barthez (Franța), între 1998 și 2006, dețin recordul pentru cele mai multe meciuri fără gol primit la o Cupă Mondială FIFA. Doar francezul a reușit să devină campion mondial.
Cel mai rapid gol din istoria Cupei Mondiale a fost marcat de Hakan Sukur, care a înscris la 11 secunde de la startul meciului pentru locurile 3 și 4 dintre Turcia și Coreea de Sud. Turcii s-au impus cu 3-2, în 2002.
Europa deține recordul pentru cele mai multe titluri. De douăsprezece ori o echipă europeană a urcat pe cel mai înalt loc din lume: Germania (1954, 1974, 1990 și 2014), Italia (1934, 1938, 1982, 2006), Franța (1998 și 2018), Spania (2010) și Anglia (1966).
Just Fontainte (Franța) a marcat cele mai multe goluri la un turneu final din cadrul Cupei Mondiale FIFA. Cele 13 goluri marcate în 1958 nu au fost egalate de niciun alt jucător, Gerd Muller (Germania) fiind cel mai aproape, cu 10 goluri, în 1970.
Miroslav Klose (Germania) este cel mai bun marcator din istoria Cupei Mondiale, însumând 16 goluri în cele patru turnee finale la care a participat (2002, 2006, 2010 și 2014).
Lothar Matthaus este jucătorul cu cele mai multe prezențe la o Cupă Mondială FIFA. Internaționalul german a jucat 25 de meciuri între 1982 și 1998. Cu toate acestea, jucătorul cu cele mai multe minute la turneele finale ale Cupei Mondiale este Paolo Maldini, care are 23 de meciuri în palmares, dar 2.216 minute, față de 2.045 pentru internaționalul german.
Cristiano Ronaldo este cel mai în vârstă jucător care a marcat un hat-trick în runda finală a unei Cupe Mondiale. Cele trei goluri marcate împotriva Spaniei (3-3) în faza grupelor din 2018, la vârsta de 33 de ani și 130 de zile, reprezintă un record.
Roger Milla este cel mai în vârstă jucător care a marcat un gol la Cupa Mondială, după ce a făcut-o împotriva Rusiei, în 1994, la 42 de ani.
Egipteanul Essam El Hadery deține recordul de cel mai vârstnic jucător care a evoluat la o Cupă Mondială. Portarul a stabilit acest record în Rusia, în 2018, când a fost titular pentru Egipt în ultimul meci din faza grupelor împotriva Arabiei Saudite, ceea ce l-a transformat în cel mai vârstnic jucător care a evoluat vreodată pentru o națiune într-o fază finală a Cupei Mondiale. Essam El Hadery avea atunci 45 de ani și 10 zile.
Minutul în care Maradona a marcat poate cel mai faimos și controversat gol al unei Cupe Mondiale: „Mâna lui Dumnezeu”. În sfertul de finală dintre Argentina și Anglia, în 1986, ”El Pibe de Oro” și-a folosit mâna pentru a-l depăși pe portarul Peter Shilton și a deschis scorul. Mai târziu, în minutul 54, a marcat al doilea gol, considerat cel mai frumos al secolului de către FIFA, și a dus astfel ”Albiceleste” în semifinalele unei competiții pe care avea să o câștige ulterior.
Curiozități
I. Ultimele trei campioane în exercițiu au fost eliminate în faza grupelor: Italia (2010), Spania (2014) și Germania (2018). Singura dată când a intrat în competiție în calitate de deținătoare a trofeului, Franța (2002) a fost eliminată în primul tur. Vor reuși francezii să rupă blestemul în Qatar?
II. De la Brazilia, în 2002, campioana mondială nu a mai reușit să câștige toate cele trei meciuri din grupă. Italia (2006), Germania (2014) și Franța (2018) au trecut cu șapte puncte (două victorii și o remiză), iar Spania (2010) a intrat cu o înfrângere în fața Elveției și a câștigat următoarele două meciuri.
III. Uruguay este singura echipă care a câștigat Cupa Mondială fără să câștige o finală. În 1950, în loc ca echipele să avanseze într-o rundă eliminatorie, cele patru câștigătoare ale fazei grupelor au jucat într-o altă grupă, luându-se în calcul numărul de puncte. Chiar și așa, meciul cu Brazilia, fiind cunoscut sub denumirea ”Maracanazo”, este văzut ca o finală, deoarece erau singurele două echipe care mai aveau șanse de victorie în ultima etapă.
D.D.
Bravo
Nu știam finalul