Impostura – politică de stat

Impostura – politică de stat

3 50

Motto:
Împodobim cu denumirea de «civilizaţie» drumul parcurs de omenire de la omul cavernelor până la omul tavernelor.” – Vladimir Ghika, Fragmente postume

Impostura e politică de stat!” E noul slogan al planetei, dominată și condusă de parveniți. Începută sub bolșevicii-comuniști, continuată după evenimentele din decembrie 1989 și adusă pe culmi de neimaginat în zilele noastre, impostura ne ucide lent, dar sigur.
În anii ’50 ai veacului trecut, bolșevicii-comuniști au distrus elita românească, înlocuind-o cu prostia cu „origine sănătoasă”. Capabili doar de ură, punând mâna pe putere, au desăvârșit opera de exterminare, promovând imbecilitatea și răutatea, prostia și nesimțirea. Au instaurat teroarea împotriva frumosului și decenței, a credinței și bunului simt. A cărții.
Învățământul a avut, totuși, ceva scăpări, astfel reușind să producă oameni de valoare, educați și cu bun-simț, primit, desigur, în primul rând din familie. Cititul era, oricum, cea mai accesibilă distracție și pasiune, alături de teatru și filarmonică, așa că, ce să vezi, decrețeii au avut parte de educație adevărată. Aruncată, desigur, la ghenă în postdecembrism, când „Noi muncim, noi nu gândim” a făcut furori.
Schimbarea botezată a însemnat, aparent, ruperea de comunism dar, în fapt, a consfințit perpetuarea urii față de cultură și educație, față de muncă cinstită, față de valorile autentice, chiar mai sălbatic decât în anii postbelici.

E prea greu de înțeles ce se dorește, ce molimă ciudată cuprinde țara asta, când vezi ce se petrece în învățământ? Când îți dai seama că am pornit pe drumul invers al lui Darwin, fiindcă, de pe acum, nu mai există nicio îndoială că ne întoarcem la stadiul de maimuță. Deocamdată prin variola acesteia…….
O țară ce i-a dat pe Cioran și Titulescu, pe Enescu și Eminescu, se chinuie să ascundă cifrele dezastrului, ce relevă gradul de imbecilizare a unei nații cândva decente și deloc săracă cu duhul. Devenim o țară de analfabeți ce râd în soare, precum macaralele de altădată, fericiți că sunt tâmpi, dar pot să înfulece un hamburgher de plastic și să se adape la izvorul de apă neagră cu bule și zahăr.

Devenim pe zi ce trece sclavii nevoilor primare, mulțumiți că avem ce mânca, fericite că ne putem mări buzele că să punem mâna pe vreun baștan cu bani, excitați la maxim de oferta petrecerilor cu spumă de pe litoralul românesc. Avem milioane de doctori în de toate, care nu știu să folosească cratima și mai trântesc o virgulă între subiect și predicat; avem experți în fizică cuantică și preparat covrigi deopotrivă, experți informaționali, formatori de opinie care nu știu să citească.
Avem sute, mii de tălâmbi care ne dau lecții despre tot și despre orice, iar mulțimea se uită în gurile lor, sperând să descopere Sfântul Graal al noii lumi.
Prostia e comodă, iar cei ce ne vor proști știu asta. Prostia îți da iluzia că ești fericit, că totul este plăcere, că viață este o zbenguială veselă și fără responsabilitate. Căci impostorii care au cheițele au înțeles de mult timp că, ținându-ne proști, ne pot preface în masă de manevră.

Noi ne complacem să stăm în apă noastră călduță, pentru că avem „Panem et circenses” (pâine și circ). Și totuși, în lumea asta imbecilizantă există mici luminițe, precum studenții mei, care vin, ori de câte ori pot, să povestim despre spețe și dosare, despre ce înseamnă să fii Om nu doar judecător, despre credință și despre viață. Pentru copiii ăștia merită să vorbim și să luptăm, să urlăm împotriva prostiei care ne ucide lent.

Autor: Adriana Stoicescu,
Sursa: facebook.com

COMENTARII

  1. Un articol idiot. Comuniștii au fost singurii care au luptat pentru țară. Un exemplu: cât era analfabetismul înainte și după ce au venit comuniștii la putere?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.