Hotărârea CCR privind pensiile magistraților va tranșa lupta pentru putere în statul român
Privilegiile magistraților, inventate de fostul lider al PNL, Valeriu Stoica, pe vremea când era ministru al Justiției, subminează acordul fragil dintre Palatul Victoria și cel al Justiției române, consolidat cu ocazia nelegiuitei lovituri de stat constituționalizate de anul trecut.
Anularea alegerilor prezidențiale, amenințând să se transforme într-o conflagrație pentru puterea la vârf în statul român.
O victorie a magistraților prin decizia CCR, amânată pentru 20 octombrie, care au și declanșat o grevă generală în sistemul de Justiție și s-au baricadat pe meterezele inamovibilității magistraților, ar conduce la delegitimarea pachetelor austerității ale lui Bolojan și la prăbușirea credibilității guvernului și a așa-zisei sale reforme în fața națiunii, ceea ce poate conduce la o revoltă națională a românilor neprivilegiați, ce ar avea consecință căderea guvernului Bolojan și provocarea unor alegeri anticipate. Care ar putea aduce partidele suveraniste la putere.
O victorie la CCR a guvernului Bolojan în cazul reducerilor privilegiilor magistraților ar deschide calea unor tăieri și mai profunde ale acestora de către guvernări viitoare, ceea ce ar conduce la o reducere considerabilă a influenței Justiție în plan politic și la nemulțumirea generalizată a magistraților din țară.
Care, ar putea chiar să altereze actul de justiție și mai mult decât este acum, cu consecințe imprevizibile pentru societate. S-ar putea chiar reveni la monitorizarea MCV de către Comisia Europeană.
Pensiile speciale ale magistraților au devenit din nou arma simbolică într-un conflict de putere între Justiție și Guvern, se arată într-o altă analiză a Europei Libere.
De aproape două luni, instanțele funcționează la capacitate minimă.
Mii de procese sunt suspendate, iar protestele judecătorilor – mascate sub forma unei „greve tacite” – afectează justițiabilii, dar și imaginea sistemului juridic. Liderii sistemului judiciar, între care se remarcă Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), conduc o strategie ofensivă.
După ce a sesizat Curtea Constituțională cu privire la legea de recalculare a pensiilor speciale, ÎCCJ a făcut un nou pas – a atacat și legea privind modalitatea de plată a pensiilor private, motivând că ambele încalcă dreptul constituțional de proprietate al beneficiarilor.
Înalta Curte de Casație și Justiție este, de altfel, printre puținele instanțe care au anunțat că nu se alătură grevei magistraților. ÎCCJ a susținut că rămâne să lupte instituțional pentru drepturile lor.
„În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”, a precizat Înalta Curte. O practică recurentă.
Înalta Curte nu e la prima confruntare de acest fel. De la înființarea sa, a sesizat Curtea Constituțională de 37 de ori.
Cele mai multe sesizări vizează legi care o privesc direct, de regulă atunci când se modifică statutul judecătorilor, modul de ieșire la pensie sau competențele instituționale.
Europa Liberă a făcut o statistică despre tipurile de legi pe care le-a contestat Înalta Curte de Casație la Curtea Constituțională.
ÎCCJ a câștigat în 19 dintre situații, iar legile atacate au fost declarate neconstituționale în integritate, 11 au fost admise parțial, iar 7 respinse.
Niciodată o sesizare privind pensiile nu a fost respinsă, indiferent de natura ei.
Sesizările ICCJ indică o tendință clară: Justiția își apără privilegiile prin instrumentele juridice de care dispune.
Dincolo de argumentele tehnice, miza este una de putere, constată jurnaliștii de la romania.europaliberă.
Dan Libiu Mateescu
