Homo ecologicus
OMENIREA LA RASCRUCE
Dezastrele ecologice, uneori radicale, declansate de violenta schimbarilor climatice intalnite pe toate continentele a ajuns, pe buna dreptate, sa inspaimante Omenirea.
Cum ne protejam impotriva falsului exces de modernism, cum spunea vestitul futurolog Alvin Toffler: “cand pentru prima oara o civilizatie consuma din capitalul naturii, in loc sa traiasca din dobanzile pe care le ofera acest capital”?
De multi ani sunt inca destui posesori sau nu de autoturism, care mai cred ca principalul poluator al mediului pe Planeta noastra ar fi automobilul. Nici pomeneala! Ar fi de ajuns sa spunem ca o singura nava aeriana cu patru turboreactoare elimina, in primele zece minute de la decolare, tot atatea noxe cat o localitate cu 30.000 de locuitori.
Zilnic, insa, in atmosfera Planetei zboara aproape 10.000 de avioane… In calitatea sa de membru cu statut consultativ al ONU, Federatia Internationala a Automobilului (FIA) a sustinut, ba chiar a impulsionat eforturile marilor constructori auto de a proiecta motoare cu ardere interna sau cu propulsie hybrida, la care noxele au fost reduse drastic, mai ales in ultimul deceniu.
Pe de alta parte, atat guvernele american si japonez, cat si Comisia Europeana pentru tarile din UE, au impus constructorilor auto standarde antipoluare foarte severe, astfel incat automobilul nu mai este de mult un "inamic public" al mediului inconjurator. Dar nici un prieten… De aceea toate marile saloane auto de pana acum (Geneva, Frankfurt, New York) au adus in prim plan acele hybrid concept cars, ce anticipa o radicala schimbare de optica, cu consecinte antipoluante spectaculoase chiar in viitorii 3-5 ani. Nici nu e de mirare, avand in vedere ca in Amsterdam, de exemplu, anul acesta a fost intezisa circulatia automobilelor fabricate inainte de 1993, iar in Germania, incepand din 1 martie a.c., in toate marile orase de interes turistic nu se va mai putea patrunde cu automobilul decat daca are lipita pe parbriz rovineta verde pentru localitatea respectiva!
Si in China o intreaga regiune (Guangdong) a decis interzicerea circulatiei pentru automobilele care nu au dotari antipoluare cel putin la nivel Euro 3, masura ce va fi extinsa probabil si in alte mari orase sau regiuni.
Revenind la problemele de poluare ale Romaniei, sa subliniem ca daca in 1990, circa 26% din suprafata tarii era acoperita de paduri (fata de 7%, de exemplu, in Italia), in prezent despaduririle – consecinta taierilor masive – au redus acest procent sub 20%. Si acest ritm continua inspaimantator, dupa ce mari latifundiari, precum Dimitrie Sturza sau Regele Mihai au intrat in posesia a zeci de mii de hectare de padure, exploatate in voia soartei si de pe care se taie in draci.
Dimitrie Sturza, mostenitorul a peste 26.500 ha padure numai in Masivul Ceahlau, dupa ce a dat afara 50 de padurari din ocoalele silvice, a anuntat un program masiv de taiere industriala a codrilor de pe vestitul munte al Moldovei. Disparitia copacilor este insa dramatica.
O echipa de specialisti din Capitala , constatand ca media de viata in Bucuresti este cu aproape opt ani mai mica decat in restul tarii, a calculat ca daca s-ar replanta aici 2 milioane de arbori, peste un deceniu, bucurestenii ar putea trai cu cinci ani mai mult! De-a dreptul criminala este insa constatarea ca, in ultimii opt ani, din parcurile Capitalei, de pe spatiile verzi si chiar de pe strazi au fost taiati peste 700.000 de arbori!
In Romania a crescut insa halucinant consumul de sticle… din plastic: intr-un singur an, se arunca 331.000 tone de pet-uri, cel putin jumatate regasindu-se pe marginea drumurilor sau pe cursurile de apa! Ca organizatie a Societatii Civile, Automobil Clubul Roman a declansat o campanie de a dota toate parcarile de pe drumurile nationale cu cosuri de gunoi si recipienti pentru colectarea acestor pet-uri, care se intind de-a lungul soselelor precum bubele de raie.
Sa nu uitam ca anul trecut, Comisia Europeana a acordat Asociatiei automobilistilor din Romania primul Premiu de Excelenta in Securitatea Rutiera, distinctie ce confirma capacitatea de initiativa a ACR. Posibilitatile de a proteja fiinta umana in plan ecologic sunt insa foarte largi, iar in tara noastra, din pacate, aceste preocupari se dovedesc pana acum foarte timide.
Chiar sa ne fie indiferent ce Planeta vom lasa mostenire urmasilor nostri?
