Hartuire sau mobbing!

Hartuire sau mobbing!

0 85

Majoritatea dintre noi, cand auzim de „hartuire”, ne gandim automat la termenul de „hartuire sexuala”. Numai ca hartuirea la locul de munca inseamna mult mai mult decat cea sexuala.
De altfel, pentru aceasta forma de presiune se foloseste termenul „harassment”, in timp ce hartuirile, in ansamblul lor, poarta denumirea generica de „mobbing” (de la „mob”= „gloata”, „multime”, dar si „mitocan”). Iata asadar ce insemna mobbing-ul – „mitocanie” – un termen care spune multe, dar nu totul.


?


Ce este mobbing-ul?
Hartuirea poate fi asociata cu activitatea care duce la crearea unei situatii tensionate, cauzate de un comportament necorespunzator din partea unuia dintre angajati, comportament directionat asupra unei persoane anume din cadrul mediului de lucru. In literatura de specialitate, hartuirea este legata de aspectele referitoare la sex, religie, orientare politica etc. Discriminarile in legatura cu religia si orientarea politica sunt hartuire, dar nu mobbing.


?


Cele cinci tipuri de hartuire
Pe o scara de la unu la cinci, pe primul loc regasim acea forma de hartuire care are drept scop reducerea angajatului la tacere. Acestuia i se interzice sa-si exprime parerea, nu mai este implicat intr-o actiune de comunicare, este izolat fata de colegi, acestia nu ii mai vorbesc, iar managerii nu ii mai furnizeaza feed-back. E grav daca aceasta atitudine porneste de la sef, pentru ca, in acest caz, subalternii vor prelua aceasta atitudine printr-un soi de rezonanta (peste tot exista „yes-meni”!) si se vor comporta dupa chipul si asemanarea managerului. Iar cel hartuit va intra intr-o stare de autism.
O a doua forma de mobbing este cea prin care se urmareste izolarea fizica a unui angajat. Acestuia i se da cel mai indepartat birou, unde nu ajunge aproape nimeni, nu vine nimeni sa vada ce mai face. Nimeni nu ii simte lipsa si nimanui nu ii e dor de el.
Pe locul trei, se afla tipul de hartuire care consta in nevalorificarea intentionata a intregului potential al unui salariat. Nu i se da mai nimic de facut sau i se dau sarcini usurele, si asta nu in scopul de a-l menaja! In acest fel, i se induce ideea ca e aproape nefolositor organizatiei, o „persoana dispensabila” sau, pur si simplu, incompetent, un om care nu e in stare sa duca la indeplinire sarcini mai serioase.
A patra forma de mobbing consta in ridiculizarea unei persoane. Sunt luate in deradere chiar si lucruri care, in mod uman, etic si legal, nu pot fi ridiculizate. In fine, locul cinci este ocupat de agresiunile fizice, unde pot intra si cele de natura sexuala, si care, evident, au cele mai grave, rapide si directe efecte.


Din fericire, aceasta forma de mobbing este cea mai putin intalnita. Destul de rar se vad cazuri in care oamenii ajung sa fie loviti la locul de munca.


?


Cum apare mobbing-ul?
Daca vorbim de Romania, trebuie spus in primul rand ca este mai probabil sa intalnim hartuirea la locul de munca in companiile romanesti si nu in cel straine. Totusi, daca intr-o companie gasim actiuni de? mobbing, sursa acestora trebuie cautata in primul rand la nivelul managementului. O proasta conducere poate duce la aparitia unor conflicte. „Netratate”, aceste conflicte pot genera mobbing-ul. Mai ales in combinatie cu asa-numitul stres organizational, specific fiecarei activitati.


O alta cauza a acestui tip de conflict sta in existenta mai multor sefi. Fiecare va incerca sa-si impuna propria viziune, propriile solutii si idei, pana la urma, sa-si exercite puterea asupra subalternilor. Acesti subalterni nu vor mai sti de cine sa asculte. Un caz tipic pentru astfel de situatii este cel al spitalelor, unde asistentii medicali se gasesc „la rascruce de… doctori”. Daca medicul neurolog te trimite la salonul 2, iar cardiologul iti stabileste alte prioritati, pe cine sa mai asculti mai intai?
Sursa actiunilor de mobbing dintr-o organizatie este managementul defectuos. „In companiile multinationale, nu este permis sa lucrezi impreuna cu sotul, sotia sau alta ruda sau, cel putin, nu este incurajat acest lucru. Nu este o metoda de discriminare, ci dimpotriva, de protejare a companiei si a angajatilor, astfel incat problemele din familie sa nu le afecteze pe cele de la serviciu si nici invers. In alte companii, tocmai, se prefera sa se lucreze cu rudele, ceea ce e o mare problema. Poate soacra este cel mai bun director economic, dar asta pune o bariera intre tine si oameni, pentru ca ceilalti angajati nu vor putea niciodata sa povesteasca ce se intampla gresit intr-un departament, fiindu-le teama de repercusiuni”.


Statisticile arata insa ca cele mai multe cazuri de mobbing se intalnesc in domeniul sanatatii si in cel al invatamantului, in ceea ce priveste organizatiile mari.
Dar nu toata vina trebuie aruncata in carca managerilor.


?


Motivele pentru care mobbing-ul apare tin si de colegi


Antipatiile ocupa un loc de frunte intre cauzele hartuirii. Subiectivitatea fiecaruia este un factor care trebuie luat in seama. Depinde insa si cat de mult stim sa ne tinem in frau aceste antipatii. Toate acestea duc pana la urma la problematica (in)compatibilitatii si a climatului de la locul de munca.


?


Cine pe cine hartuieste. Si cum.
H
artuire exista si intre colegi si, lucrand zi de zi cu ei, poate ca e chiar mai greu de suportat decat cea venita din partea sefului. Poate pe sef il vezi o data pe saptamana, in schimb cu colegii stai pe-aproape de luni pana vineri.


Iti gasesti in fiecare zi dosarele amestecate, desi cu o seara inainte le pusesesi in ordine. La tine se termina intotdeauna cafeaua. Ti se spune mereu ce gras esti, sau ce putin par mai ai in cap, sau ce prost te imbraci. Mai rau, esti dat la o parte, ti se spune sa taci, ca nu stii nimic. Sau esti stresat(a) ceas de ceas cu intrebarea „Iesim si noi la o cafea?” In toate aceste cazuri, esti o victima a mobbing-ului.
Statisticile arata ca, atunci cand hartuirile sunt intersexuale, este vorba de o hartuire ierarhica, dinspre sefi, spre subalterni.


?


Mobbing-ul intra-sexe, comportament de compensare !


In schimb, mobbing-ul intra-sexe presupune o hartuire pe orizontala, la acelasi nivel ierarhic. Cel mai hartuite sunt femeile, dar nu cu mult mai mult decat barbatii.
Exista anumite trasaturi specifice persoanei care hartuieste? Sa fie vorba despre niste comportamente de compensare.


Cu alte cuvinte, hartuitorii au unele frustrari, complexe, si atunci incearca sa se descarce intr-un fel anume pe altcineva, nu neaparat in mod constient”, a venit raspunsul. In schimb, desi s-au cautat indicatori care sa realizeze un portret-robot al „victimei perfecte” a hartuirii, nu s-au gasit. Totusi, oamenii mai usor impresionabili si care au avut ceva traume in trecut pot fi mai usor hartuiti.


?


Ce face mobbing-ul din om
In primul rand, trebuie spus ca mobbing-ul are ca obiectiv final excluderea victimei din echipa. Dar, chiar daca aceasta excludere nu se produce, „inevitabil, astfel de incidente marcheaza atmosfera din companie intr-un sens negativ”. Sa vedem insa si cat de negativ.
Unui angajat supus hartuirii ii scad entuziasmul, eficienta si stima de sine. Nu se mai considera valorizat si ajunge sa nu mai faca nimic cum trebuie, gandindu-se ca oricum munca sa nu este apreciata.
Din punct de vedere psihologic, spre deosebire de stres, mobbing-ul destabilizeaza foarte mult viata sociala a individului.


Circa 80% dintre victimele mobbing-ului ajung pacienti psihiatrici. Asta inseamna obsesii, depresii majore. De asemenea, foarte multi dintre ei au tentantive de sinucidere.


?


Depresivii si obsesivii


Schimbarile de personalitate pot fi asa de mari, incat individul supus mobbing-ului ajunge de nerecunoscut. Se poate ajunge la alcoolism sau la consum de medicamente, pentru ca mobbing-ul predispune la depresie. De fapt, unii devin depresivi, in timp ce altii ajung obsesivi.


Depresivii sunt cei care ajung sa vada totul in negru, nu mai au initiativa, iar obsesivii sunt cei care se izoleaza de restul lumii, sperand ca in acest fel vor scapa de hartuire. Acestia din urma vad peste tot pericole si, pentru a se apara, pot deveni agresivi. Daca au familie, sunt toate sansele sa se izoleze si de aceasta, pentru a nu-i face rau. De altfel, rata divorturilor este foarte ridicata in cazul persoanelor hartuite.
Bineinteles, dupa o hartuire sistematica, nu sunt de neglijat efectele psihosomatice.


Apar afectiuni fizice, dintre care cea mai raspandita este ulcerul. Dar si hepatita pe fond de stres este destul de des intalnita. Tulburarile de vedere, ametelile, durerile de cap, diareea sunt deja afectiuni considerate minore


Are mobbing-ul efecte permanente?


Da, mai ales la persoanele introvertite. Strategiile acestui tip de personalitate merg pana la un moment dat, dupa care prabusirea este cu atat mai violenta, spun specialistii psihologi.?


?


Cateva sfaturi pentru cei care se simt hartuiti


In primul rand, acesti oameni trebuie sa vorbeasca. Sa deschida comunicarea, sa nu considere ca, daca amana o problema, aceasta se va rezolva de la sine. Dimpotriva, ea se va agrava.


A aparut problema, primul pas este sa te calmezi, sa te linistesti. Daca esti nervos, scrie un mail, dar nu-l trimite. Uita-te pe el a doua zi, vezi daca e cazul sa-l mai trimiti. Daca realizezi ca, dupa ce te-ai calmat, problema nu a disparut, du-te si vorbeste cu cel cu care ai avut problema, cu superiorul tau, cu cel de la Resurse Umane. Un om de “resurse umane” pune fata in fata amandoua partile si mediaza conflictul dintre ele.


Dar conditia esentiala este ca problema sa fie adusa la suprafata si sa se creeze un climat de incredere. Omul trebuie sa stie ca nu i se intampla nimic daca discuta. Sa aiba incredere si siguranta ca cel caruia ii impartaseste problemele il poate ajuta si o va face. Managementul este cel care creeaza astfel de conditii, fiind rolul sau de baza.


Demisia? Poate fi o varianta, ultima solutie!


Din punct de vedere psihologic, situatia e mai complicata. Tratamentul impotriva efectelor hartuirii poate dura cateva luni, asta in cazurile mai usoare.


Dar un pacient grav afectat de mobbing poate ajunge sa stea de vorba cu psihologii si/sau cu psihiatrii si vreo doi ani.


?


Iza M.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.