Ghid de escrocat pensionari. Si nu l-a semnat Tariceanu
Am sa va povestesc despre cateva patanii ce li se intampla frecvent oamenilor din jur. Dar pe care, de rusine ori de teama de a fi mustruluiti de familie sau de cunoscuti, cei care le cad victime prefera sa le ascunda de urechile publicului. Le tin pentru ei ori le impartasesc doar apropiatilor, pe care-i pun mai inainte sa jure pe ce-au mai scump ca n-or sa povesteasca nimanui.
Sunteti familiarizati, din articole de ziare si emisiuni de televiziune, cu sutele de cazuri de inselaciune si escrocare ce se intampla la tot pasul in Romania. Politia e asaltata de plangeri depuse de creduli sau de persoane de care tocmai a profitat un smecher sau un tepar. Holurile institutiei gem de victime venite sa denunte pungasi iuti de mana si de picior. Firme respectabile se lasa trase pe sfoara de tipi dubiosi, care le elibereaza cecuri fara acoperire. Pensionari pe care i-a lasat vederea nu mai disting bine intre ce-i bine si ce-i rau si se lasa prostiti ca niste copii de tot soiul de borfasi, specializati in inselarea vigilentei celor de varsta a treia.
Daca arhivele organelor de cercetare sunt doldora de dosare cu astfel de fapte, la fel de mare este colectia de intamplari la fel de penale, dar care nu ajung niciodata pe biroul sectoristului sau macar al politistului de proximitate. De rusinea de care pomeneam la inceput, pensionarii pagubiti nu reclama niciodata infractiunea care, in cel mai bun caz, i-a usurat de ultimele doua-trei pensii sau de banii de inmormantare. Batranetea este, uneori, o stare caraghioasa in care sentimentul jenei este mai puternic decat cel al justitiei.
Am surprins recent, fara stirea protagonistei, confesiunea unei babatii despre o tarasenie pentru care-i venea sa intre in pamant de rusine. V-o spun doar ca sa va feriti cand modus-ul operandi vi se parea familiar. Printre diversele metode de abordare a batraneilor senili, in Brasov se practica una simpla si eficace. O duduie intre doua varste – dar poate ca e vorba de o intreaga retea – cu aparente onorabile, eventual ochelari discreti de vedere, se tine scai de cate-o babuta, pana in apropierea casei. Daca se-ntampla ca octogenara noastra sa se-ntoarca de la cumparaturi cu o sacosa plina, momentul e cat se poate de prielnic pentru lovitura. Escroaca se ofera s-o ajute, carandu-i bagajul pana la usa. Pe drum are grija sa se prezinte drept medic la Spitalul Judetean (probabil schimba placa daca se afla in Tractoru’ sau Bartolomeu). Asa ca, inainte de a pofti in casa, batranica ar putea baga mana-n foc pentru proaspata ei cunostinta. In caz ca nu devine agresiva si fura grosier tot ce-i cade in mana, inselatoarea inventeaza o poveste despre niste valuta pe care trebuie s-o ridice de la banca, dar are nevoie de o suma oarecare pentru procedura. Babuta, altminteri foarte cumpatata in viata de zi cu zi, da fuguta la dulap, scormoneste printre rufarii si isi da fara sa clipeasca ultimii bani din casa. Sase milioane, in cazul victimei noastre, dar sumele pot sa difere, dupa posibilitati si gradul de senilitate. Cand se dezmeticesc, cele mai multe victime mai bine isi musca pumnii de rusine, de neputinta si de ce-o sa zica lumea decat se infiinteze imediat la politie.
Un alt mod prin care o escroaca antrenata se poate strecura fara violenta in casa ori in pusculita unei pensionare este si mai hazliu. Suna la usa, dupa ce i-a retinut prenumele afisat in hol ori deasupra vizorului. Cand babuta deschide usa, ii cade in brate cu un sfasietor „Servus tu, Mariana, tu! Ce mai faci faci?”. N-o sa credeti, dar sunt pensionare care, decat sa admita ca le-a lasat memoria, o poftesc pe necunoscuta inauntru sa depene amintiri. Pana-si dau seama de pacaleala, dau bani grei din casa „prietenei” venite sa le viziteze si sa le povesteasca de impasul sau financiar.
Metodele de escrocare sunt mult mai multe si mai ingenioase. Daca nu aflam de ele este pentru ca babatii si? mosneguti semisenili sunt cuprinsi subit de rusine imediat dupa un puseu de credulitate.
Vifor Rotar
