Frauda TVA o realitate europeană – gaura la nivelul UE între 30 și 60 de miliarde de euro în fiecare an
Frauda masivă cu TVA costă țărilor UE între 30 și 60 de miliarde de euro în fiecare an, arată o analiză empirică realizată în comun de Institutul Kiel pentru Economia Mondială (IfW Kiel) și Institutul IFO din Munchen.
UE are un excedent comercial cu 307 miliarde euro cu sine – o valoare care ar trebui să fie zero dacă toate tranzacțiile sunt raportate și înregistrate în mod corespunzător, scrie Mediafax. Numai erorile de măsurare nu pot fi responsabile pentru această abatere. În schimb, o cauză pare a fi frauda masivă de TVA, care costă țărilor UE între 30 și 60 de miliarde de euro în fiecare an.
„Când companiile declară vânzări drept export, acestea sunt scutite de TVA. Cu toate acestea, dacă, în realitate, aceste tranzacții nu au fost transfrontaliere, ci interne, nu sunt înregistrate în statisticile de import ale presupusului partener comercial și nu sunt taxate”, explică președintele IfW, Gabriel Felbermayr și cercetătorul ifo Martin Braml, care au scris studiul.
Conform estimărilor lor, astfel de practici ar putea costa statele membre ale UE în jur de 30 de miliarde de euro doar în 2018. Cercetătorii recomandă introducerea unui sistem digital de compensare, ca o modalitate de a îngreuna fraudarea în viitor.
Cercetătorii au analizat datele privind comerțul dintre toate cele 28 de state membre ale UE, din 1999. Numai în 2018, surplusul comercial intra-UE a atins 307 miliarde de euro, echivalentul a puțin sub 2% din produsul intern brut (PIB) al UE și mai mare decât PIB-ul celor opt cele mai mici membre UE.
Anul trecut, întreaga lume a înregistrat un excedent comercial cu sine cu 357 miliarde euro, astfel încât această nouă analiză sugerează că 86% din abaterea globală se datorează exclusiv UE. UE a avut un excedent cu sine din 1993, când a fost înființată piața unică. Acest excedent a crescut considerabil odată cu extinderea UE din 2004, iar în ultimii doisprezece ani a crescut la un total de 2.900 de miliarde de euro.
„O eroare de această amploare în statisticile privind balanța de plăți nu este un lucru pe care UE să îl trateze cu indiferență, mai ales având în vedere că mărimea excedentelor comerciale alimentează litigiile internaționale. Factorii de decizie au nevoie de date fiabile”, scriu Felbermayr și Braml în lucrarea lor.
Cele mai substanțiale discrepanțe statistice se regăsesc în datele Regatului Unit, deși acest lucru se datorează în parte practicii țării de a-și baza statistica pe date aleatoare și nu pe date comerciale. Privind doar Zona Euro, surplusul pentru 2018 scade de la 307 miliarde euro la 126 miliarde euro.
În medie, datele statelor membre reflectau un excedent de 18% în bunuri exportate și un excedent de 26% în servicii exportate. Calitatea bilanțurilor fiecărei țări variază. Date de cea mai bună calitate provin din Olanda, la mijlocul clasamentului se află Germania, iar cele mai mari abateri provin din Cipru, Irlanda, Luxemburg și Suedia. Diferențele au fost mai pronunțate între țări vecine și, de asemenea, între statele membre cu cote de TVA divergente.
