Frauda electorală, paradigma noastră balcanică

Frauda electorală, paradigma noastră balcanică

1 301

Faptul că aproape că nu au existat alegeri netrucate în România este înspăimântător pentru orice popor care aspiră cât de cât la democrația autentică. După exemplele relevante de alegeri sub auspiciile liberale interbelice, atât de clar și exhaustiv ilustrate de marele Nicolae Iorga, au urmat dictaturi, cea regală, cea antonesciană, apoi cea comunistă. Și ca orice dictatură care se respectă, și cea comunistă avea nevoie de validare prin alegeri, bineînțeles fraudate. Dar proporțiile gulagului care le-a urmat au întrecut toate celelalte din estul Europei, mai puțin proporțiile celui sovietic. La început nu era chiar atât de clar că puterile aliate vor abandona România atât de ușor în ghearele sovieticilor.

Soarta României pe un șervețel
Nu se cunoștea bineînțeles conținutul înțelegerii dintre Churchill și Stalin în octombrie 1944 la Moscova, consemnată pe șervețelul de masă. Aliații cedau 90% influență politică în România sovieticilor, în schimb preluau 90% influența în Grecia, mult mai importantă pentru Marea Britanie din perspectiva Mediteranei. Astfel că, structura regimului politic din România urma să fie inevitabil comunist. Toate încercările de a sensibiliza aliații occidentali ai țării noastre erau sortite eșecului, aspect pe care regele Mihai nu l-a înțeles atunci. Nici liberalii sau țărăniștii de altfel. Tot felul de guverne semimilitare propuse de rege au eșuat. Guvernul Sănătescu, ca și guvernul Rădescu după el, vor cădea sub loviturile insurecționale ale comuniștilor, care scoseseră 70 de  mii de muncitori înarmați pe străzile Bucureștiului și care formau gărzile patriotice prosovietice. Să ne imaginăm un maidan ca cel ucrainian, sau cel românesc care l-a azvârlit pe Ponta din șeaua guvernării, dar cu protestatari înarmați cu puști și mitraliere!

Începutul terorii comuniste
Guvernul Rădescu demisonează la 28 februarie 1945, iar regele nu are încotro și îl numește prim ministru pe doctor Petru Groza la 2 martie același an. Partidul Comunist împreună cu PSD Titel Petrescu, ca cele mai importante partide ale Frontului Național Democrat, preiau puterea politică în România. Mai mult, frontul se folosește de trădătorii din PNL și PNȚ și înființează PNL Tătărăscu, respectiv PNȚ Anton Alexandru, dar și Frontul Plugarilor, Partidul Național Popular, toate făcând parte din noua alianță socialistă Blocul Partidelor Democratice. Mai exista și PNȚ-ul tradițional condus de Maniu și PNL-ul condus De C.I.C.Brătianu. Dar acestea nu se puteau măsura cu forțele insurecționale muncitorești cu tancurile sovietice în spate. Ultimele eforturi relevante de a împiedica preluarea totală a țării pe orbita sovietică au fost greva regală din august 1945- ianuarie 1946, eșuată datorită intervenției Moscovei, și demersul lui Dinu Brătianu și al lui Iuliu Maniu către aliații occidentali printr-un memoriu, în care cereau intervenția acestora pentru căderea guvernului Groza. Aceștia au anunțat că nu recunosc acest guvern la 17 august, dar Moscova intervine din nou și guvernul Groza subzistă.

Cea mai mare fraudă electorală din istoria modernă a țării
Urmau alegerile din 1946, sub supravegherea sovieticilor, pentru a se respecta șervețelui lui Churchill. Soarta țării era pecetluită. Fraudarea a fost colosală, presiunea gărzilor patriotice înarmate a făcut imposibilă orice opoziție. Violența armată, confiscările averilor și internarea forțată a opozanților în lagăre de muncă nu au convins suficient poporul. Blocul Partidelor așa zis democratice deși înregistrase doar 22%  iar partidele, național liberal respectiv național țărănesc 78%, rezultatele au fost pur și simplu inversate. Acela da soft (sic!) de trucare a alegerilor nu leșinătura STS-ului de astăzi, care nu poate fenta și schimba maimult de 3-4%, cam în limitele marjei de eroare a sondajelor de opinie. Acele alegeri au aruncat țara în cel mai negru marasm de la fanarioți încoace, asigurând dominarea comunistă timp de peste cincizeci de ani, dacă socotim și cei șapte ani cu Iliescu, până în 1996. Gheorghe Gheorghe Gheorghiu Dej chiar a preluat atunci ca ministru în guvernul Groza ministerul economiei naționale, rebotezat Ministerul Industriei și Comerțului pentru următorii șaptezeci de ani.

Frauda electorală, arc peste timp
 Dacă am proiecta un arc peste timp, am observa că Frontul Salvării Naționale, transformat în PDSR după ruptura produsă de Petre Roman, apoi în PSD, a avut întotdeauna în codul său genetic fraudarea ca modalitate menținere la putere. În 90 și 92 i-a ieșit, în 1996 nu. Ca și în 45, PSD și-a creat partide satelit, ca PRM și PUNR. Ulterior PRORomânia și chiar ALDE, satelit politic liberal captat de Dragnea pe orbita social-democraților.
Tot ceea ce se întâmplă astăzi s-a mai întâmplat în trecut, mai feroce bineînțeles, în perioada interbelică, dar mai ales după 1945. Așadar meteahna partidelor dominante din România de a-și crea sateliți pentru a-și asigura o majoritate guvernamentală nu este de azi de ieri.
Analizând noile mișcări pe frontul politic autohton observăm că PSD a rămas fără sateliți, în timp ce PNL și-a creat prin generalul Coldea un alter- ego marxist și unul doiși-un sfertist, pentru a înfrânge culmea, socialismul drăgnist. Într-un final nu a mai fost nevoie pentru că DNA-ul biruitor la orașe și sate a rezolvat problema definitiv, și pe Dragnea tot așa.

La un pas de victoria totală a dreptei
 Anul precedent ar fi adus victoria totală a dreptei liberalo-marxiste (sic!), dacă ar fi avut loc anticipate, cum am mai analizat. Pierderea alegerilor din cauza pandemiei s-adatorat desigur supremei aure de incompetență a guvernului Orban. Cu toate acestea, ca și în 1996, PSD n-a avut aliați, nici social-democrați, nici naționaliști. Dreapta plus UDMR, deși fragmentată, și-a încropit o majoritate cu ajutorul președintelui și s-a menținut la guvernare. Ce va urma în cel mai groaznic an cu o pandemie suprapusă peste o cumplită criză economică, este previzibil.
PNL va scădea și mai mult în sondaje, cam înspre 23%. Probabil că USR-Plus se va menține la cota actuală, dar Cioloș își va exhiba dorințele prezidențiale pentru 2024 și va provoca o multitudine de scandaluri în coaliție. Ca și liderii USR care vor să supraviețuiască eroziunii guvernamentale atacându-și partenerii de guvernare. Mai ales după ce nu vor redresa nimic economic, dimpotrivă, cu toate că dețin împreună cu UDMR toate ministerele economice bănoase.
Și cu toate acestea PSD nu poate spera la mai mult de 30-33%. Organizațiile teritoriale vor fi grav lovite de concedierile masive ce se anunță în sectorul bugetar, în special membrii de partid pesediști care împănează până la refuz instituțiile statului, de la cele mai umile posturi până la cele de conducere. Iar cei concediați nu se vor duce neapărat înapoi spre PSD, ci pot alege AUR de exemplu.

PSD singur, fără aliați
Marcel Ciolacu Zăbavnicul nu va centraliza neapărat erodarea dreptei la guvernare. PSD nu are încotro și trebuie să înceapă reconstrucția sateliților săi, chiar naționaliști, altfel nu va mai ajunge la guvernare multă vreme de aici înainte, ceea ce este chiar indicat. Iar electoratul în vârstă este din ce în ce mai nemulțumit inclusiv de neputința PSD de a asigura protecția pensionarilor. Deja generațiile care au fost în Piața Universității și au suferit grozăvia mineriadelor încep să îngroașe rândurile pensionarilor, și nu sunt favorabile PSD.
În ceea ce privește coaliția guvernării nu ar trebui să spere nimeni că se va destrăma curând, puterea ciolanului guvernamental nu este de subestimat. Asemenea scandaluri destructurante de coaliții au mai avut loc și între CDR și PD, sau între membrii CDR, PNȚCD și PNL, și nu au dus la spulberarea coaliției.
Doar renunțarea lui Emil Constantinescu la doua candidatură la prezidențiale a adus iarăși PSD la putere în 2000. Tot ceea ce se va întâmpla de acum înainte va fi determinat tot de matricea politică mânuită de președintele Iohannis, tandemul pe care-l va propune în 2024 pentru președenție și premier, cu el însuși pentru cea de-a doua funcție.
Curat model rusesc. Cu alegeri fraudate sau nu. Cum vă place.

Libiu Mateescu      

COMENTARII

  1. Băi, gigoloi ofilit, ce „neputința PSD de a asigura protecția pensionarilor.” visezi tu? Nu, șobolanii roșii împuțiți și-au bătut joc de ei, i-au sacrificat pentru a da pensii de vis celor ce le-au asigurat imunitatea sau i-au păzit când furau. Plus salarii uriașe uriașei armate de paraziți bugetari.

    Sau: „ PSD nu poate spera la mai mult de 30-33%.” Nu, viermii roșii trebuie să dispară. eu aș prefera să dispară și fizic, cu tot cu votanți și aliați, dar nu am eu norocul ăsta.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.