FONDUL PROPRIETATEA, CEA MAI MARE EXCROCHERIE POSTBELICA IN ROMANIA

FONDUL PROPRIETATEA, CEA MAI MARE EXCROCHERIE POSTBELICA IN ROMANIA

0 317
În aceste zile, DNA anchetează persoane din fosta sau actuala conducere a ANRP şi nu numai, pentru prejudicii aduse statului prin aprobarea de dosare de despăgubiri supraevaluate sau pentru aprobarea de dosare în favoarea unor persoane neîndreptăţite să obţină despăgubiri.
Mai există o formă prin care statul a fost prejudiciat – cu sume consistente –, dar despre care nu se vorbeşte deloc.
Cotidianul.ro a descoperit într-un raport de control al Curţii de Conturi efectuat la ANRP şi dat publicităţii încă din 2013 un paragraf exploziv care ar putea denota o adevărată bombă în România. Vă prezentăm paragraful respectiv:
„Echipa de control a Curţii de Conturi a constatat că în perioada 2007 – 2011, reprezentanţii ANPR nu au iniţiat către ANAF nicio comunicare cu privire la cuantumul drepturilor plătite către cumpărătorii drepturilor de creanţă (cu numerar – titluri de plată şi/sau cu acţiuni – titluri de conversie), în vederea impozitării acestora”.
 
Ce trebuia să facă ANRP?
Ce reiese din paragraful mai sus citat. Că samsarii imobiliari NU au fost impozitaţi pentru diferenţa dintre banii/acţiunile primite în dosarul de despăgubire şi banii cu care au cumpărat dosarele de la foştii proprietari sau moştenitorii lor.
Un oficial al Curţii de Conturi a declarat în exclusivitate pentru Cotidianul.ro: „Persoanele care au cumpărat drepturi litigioase, adică persoanele numite în limbaj popular samsarii restituirilor sau despăgubirilor, au obţinut venituri, cei mai mulţi deloc neglijabile, venituri care conform legislaţiei în vigoare trebuiau impozitate. Numele acestor persoane trebuiau comunicate la ANAF pentru a opera impozitarea. 
De ce nu au trimis comunicări la ANAF, nu ştiu. S-a discutat la un moment dat la nivelul conducerii ANRP despre o reţinere la sursă a impozitului pentru persoanele care obţineau despăgubiri în urma cumpărării drepturile litigioase. S-a găsit un impediment în Codul Fiscal, trebuia adusă o modificare codului şi subiectul a căzut în uitare”.
Cotidianul.ro a contactat un fost angajat al ANAF din perioada respectivă pentru a afla dacă persoane cunoscute ca samsari ai despăgubirilor
Între 2009 şi 2011, samsarii au obţinut 40% din totalul despăgubirilor „in integrum”, o uriasa devalizare globala a Statului Roman !!
Statul a pierdut însă foarte mulţi bani NUMAI din neimpozitarea samsarilor. Pentru a ne face o imagine clară cât au încasat samsarii trebuie să prezentăm în primul rând totalul despăgubirilor acordate de ANRP în perioada 2006 – 2012, pe legile fondului funciar şi pe legea caselor naţionalizate.
 
Despăgubiri în numerar în perioada 2006 – 2011: 2007 – 269.867.710 lei;2008 – 251.289.689 lei;2009 – 179.974.447 lei;2010 – 391.408.564 lei;2011 – 249.882.000 lei
 
Despăgubiri în acţiuni FP în perioada 2007 – 2012: 2006 – 235.483.872 acţiuni x 1 leu acţiunea;2007 – 1.369.075.003 acţiuni x 1 leu acţiunea;2008 – 2.827.326.032 acţiuni x 1 leu acţiunea;2009 – 1.572.153.002 acţiuni x 1 leu acţiunea;2010 – 2.945.132.062 acţiuni x 1 leu acţiunea; 2011 – 4.460.529.286 acţiuni x 1 leu acţiunea ;2012 – 38.629.877 acţiuni x 1 leu acţiunea
 
Despăgubiri primite de samsari între 2009 şi 2011: pe legea 18/1991: suma de 2.389.716.936 lei (acţiuni FP + numerar);pe legea 10/2001: suma de 1.547.593.829 lei (acţiuni FP + numerar) Făcând un total al despăgubirilor acordate de ANRP între 2009 şi 2011, avem 9.799.079.361 lei (acţiuni FP + numerar); totalul despăgubirilor de care au beneficiat în aceeaşi perioadă samsarii a fost de 3.937.310.765 lei (acţiuni + numerar), adică 40,18%.
 
Cât a pierdut statul prin neimpozitarea samsarilor
Se ştie, din practică, samsarii imobiliari au cumpărat drepturile litigioase sau direct dosarele plătind foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora între 8, 10 şi 12% din valoarea despăgubirii. La un calcul făcut la prima vedere, beneficiul net al samsarilor între 2009 şi 2011 a fost de 3.543.579.688 lei (acţiuni FP + numerar) (am mers pe varianta plătirii dosarului cu 10% din valoare – n.a.).
Dacă şefii ANRP ar fi trimis comunicările la ANAF şi samsarii ar fi fost impozitaţi (16%), atunci la bugetul statului ar fi ajuns suma de 566.972.750 lei (138.286.036 euro – la un curs mediu de 4,1 lei). Aceasta ar fi, la un calcul sumar, suma pe care statul nu a încasat-o de la samsarii imobiliari.
Raportul Curţii de Conturi a publicat şi o listă cu o parte dintre samsari unde apare valoarea dosarului de despăgubire şi suma plătită pe dosar.
  • Horia Simu Şchiopu a obţinut: 466.770.763 lei (acţiuni FP + numerar) – a plătit pe dosar: 1.500.000 USD
  • Gheorge Stelian a obţinut: 377.282.300 lei (acţiuni FP + numerar) – a plătit pe dosar 6.211.650 lei
  • Mihai Rotaru a obţinut: 108.932.000 lei (acţiuni FP + numerar) – a plătit pe dosar 750.000 euro
  • Marius Barbu a obţinut: 93.615.995 lei (acţiuni FP + numerar) – a plătit pe dosar 486.000 euro
  • Bogdan Marius Militaru a obţinut: 44.939.001 lei (acţiuni FP + numerar) – a plătit pe dosar 290.000 lei
  • Irina Alexandrina Nisiparu a obţinut: 36.220.210 lei (acţiuni FP + numerar) – a plătit pe dosar 660.000 euro
  • Mihai Rotaru şi Gheorghe Iaciu au obţinut: 35.454.200 lei (acţiuni FP + numerar) – a plătit pe dosar 3.004.000 lei
  • Daniel Groza a obţinut: 33.807.080 lei (acţiuni FP + numerar) – a plătit pe dosar 420.000 lei
  • Laurenţiu Osman a obţinut: 30.467.106 lei (acţiuni FP + numerar) a plătit pe dosar 1.475.000 euro
 
În luna mai 2012, într-un interviu pentru ziarul Bursa, avocatul Gheorghe Pipera estima că, la nivelul anului 2011, doar 3.000 dintre cei peste 10.000 de acţionari privaţi ai Fondului Proprietatea sunt în realitate foşti proprietari veritabili, ceilalţi fiind intermediari şi speculatori intraţi în acţionariat prin achiziţii de dosare şi fonduri de investiţii. „ANRP (o instituţie care nu ar fi trebuit să existe) dădea acţiuni doar acelor cesionari de drepturi litigioase care plăteau cuvenita şpagă. Doar 3000 de acţionari ai Fondului Proprietatea sunt adevăraţii proprietari.
Ei nu reprezintă nici măcar 5% din total. Ei nu au decât glorioasa satisfacţie să îşi vândă acţiunile (evaluate la un leu) la 0,4 lei, adică să accepte o pierdere de 60%, un pic mai mică decât pierderea acceptată de fiecare din cei care nu au mai aşteptat listarea, ci şi-au vândut titlurile de despăgubire sau dosarele «investitorilor» care au plătit 0,2-0,3 lei pe potenţiala acţiune”.
La vremea respectivă nimeni – ne referim la DNA, DIICOT – nu s-a sesizat, singurele „dezvăluiri” în spaţiul public fiind cele ale premierului Ponta (dar în discursul său electoral şi împotriva procesului de restituire/despăgubire) legate de o despăgubire record şi ilegală acordată lui Gheorghe Stelian. În presă însă semnale erau infinit mai multe.
 
O măsură ineficientă luată în 2013
În Legea 165/2013, care (re)reglementează restituirile şi despăgubirile, art. 24 conţine următoarea prevedere legată de samsari. „În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin.(6)”.
Cu alte cuvinte, cei care cumpără puncte (un punct = 1 leu) primesc doar cât au plătit pentru dosar şi 15% din restul valorii despăgubirii. Măsura pare doar la prima vedere descurajantă pentru samsari. Pentru că internetul este plin de anunţuri de achiziţionare de puncte. O măsură eficientă ar fi fost următoarea: interzicerea tranzacţionării drepturilor litigioase şi a dosarelor de restituire/despăgubire.
(sursa: Cotidianul)
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.