FESTIVALUL CETATILOR DACICE
Festivalul Cetatilor Dacice este o manifestare anuala rezervata localitatilor din judetul Alba pe raza carora se afla ruine de cetati dacice.
Cele cinci cetati ale Albei:
- Cricau,
- Ighiu,
- Cetatea de Balta,
- Sasciori
- Cugir
Fiecare cetate si-a trimis cei mai buni voinici, unii foarte tineri, altii carunti, pentru a incerca sa preia stafeta Festivalului.
Aceasta a doua editie, mult mai elaborata decit precedenta, a fost gindita inca din faza de proiect pentru a surprinde, pentru a acapara atentia si a asigura evenimentului o intrare onorabila in cercul manifestarilor de masa ale judetului Alba, alaturi de consacratul Tirg de fete de pe Muntele Gaina, de ”F?nFest” sau Festivalul Cireselor de la Hapria. Este si acesta unul din motivele pentru care aproape 3000 de oameni au venit anul acesta sa urmareasca intrecerile, ceea ce constituie un semnal ca manifestarea a “prins” atit in rindul localnicilor, dar si in rindul celor sositi din alte localitati.
In prima seara, destinata cu precadere tinerilor, a fost organizat un concert al formatiei „Tapinarii”, care a a dunat peste o mie de oameni pe terasele dealului, transformat in sanctuar de facliile aprinse de „dacii” cobor?ti de pe munte. Spectacolul a continuat cu proiectia filmului „Burebista”, pe un ecran montat in aer liber si vizibil de la mare departare, totul culminind cu aprinderea unui urias foc de tabara botezat ”Rugul lui Zamolxe”, care a amintit tuturor celor care l-au vazut, de focurile aprinse pe inaltimi de sarbatoarea S?nzienelor.
Partea a doua a Festivalului a debutat cu invitatia de a vizita o asezare dacica reconstituita, cu locuinte realizate din nuiele impletite acoperite cu paie si trunchiuri de copaci cu acoperis de cetina, mobilate cu inventar specific si luminate cu opaitele acelor vremuri. Atractia satului a fost modalitatea de imbinare a materialelor de constructie, casele si atelierele fiind realizate exclusiv din lemn masiv, fara cuie sau scoabe, munca dusa la bun sfirsit de priceputii mesteri din Tibru, Alexandru Rusan si Silviu Muntean.
In satul dacic a putut fi vazuta si o forja, la care anul trecut Ioan ªchiau si Catalin Borangic, au realizat o replica a celebrei sabii dacice „falx”, iar anul acesta a unui pumnal „sica”. Curiozitatea a fost maxima din partea vizitatorilor, acestia pipaind pur si simplu atit constructiile cit si replicile de ceramica dacica realizate de Dan Anghel de la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, ocazie cu care o catuie si-a gasit un nou proprietar.
Terenul destinat probelor sportive a fost atent pregatit, desfasurarea probelor decatlonului dacic facindu-se fara probleme, permitind in acelasi timp ca fiecare spectator sa se poata bucura de priveliste. Intrecerile pe echipa au impus o atentie mai mare din partea participantilor, acestia recunoscind ca s-au antrenat in prealabil, acest lucru obligind la modificari de tactica si strategie. Astfel, la proba de tr?nta, sasciorenii si au adus un sportiv de performanta, iar la cataratul pe stilp o echipa a cooptat un flacaiandru usurel, care insa nu a reusit sa se catere pina in virf. Cert este ca aceste probe au adus un plus de determinare si motivatie din partea echipelor, spre deosebire de anul trecut cind probele au fost parcurse mai mult in joaca. Indirjirea, forta si viteza au facut diferenta intre participanti, lucru demonstrat de cei clasati pe locul II, vizibil nemultumiti – la modul sportiv – de rezultat si care au promis ca la anul vor muta Festivalul in localitatea lor, Cetatea de Balta.
Probele sportive au reunit intreceri sportive traditionale, dar si intreceri cu un statut mai putin sportiv, foarte gustate insa de public, care nu s-a sfiit sa isi incurajeze favoritii.
Incercarile au fost:
- „Sulitasul cetatii” (aruncarea sulitei);
- „Arcul viteazului” (tir cu arcul), probe care au fost putin derutate de vint, dar au stirnit hazul spectatorilor;
- „Voinicul din cetate” (aruncarea bolovanului);
- „Indem?nare si curaj” (cataratul pe stilp);
- „Luptatorul” (tr?nta);
- ?„Bratul de fier” (pe intelesul tuturor, skanderbeg);
- „Rapid si puternic” (ridicare si transport de greutati);
- „Sa ne unim fortele” (trasul cu fr?nghia);
- „Cel mai iute de picior” (stafeta cu mielul in spinare);
- „Marele dac” (concurs de baut vin),
La capatul probelor clasamentul a fost stabilit astfel:
- 1. Cricau,
- 2. Cetatea de Balta,
- 3. Cugir,
- 4. Ighiu,
- 5. Sasciori.
Veritabila fereastra spre trecut, Festivalul Cetatilor Dacice, marca inregistrata a Consiliului Judetean Alba, se doreste, in cadrul programului de turism rural, sa devina o manifestare cu caracter national care sa valorifice potentialul istoric al localitatilor foste cetati dacice. Pentru inceput ea ii va invita in competitie, foarte probabil, pe “dacii” din vecinatatea judetului Alba, cu precadere pe cei din judetul Hunedoara, cu fosta capitala Sarmizegetusa, urmind apoi sa fie invitate si celelalte judete.
Catalin Borangic
imagini pe www.enciclopedia-dacica.ro
??????????????? www.sarmizegetusa.net
Preluare de pe site-ul DACIA NEMURITOARE
Iza M.
