Fermierii germani preferă lucrători români pentru că…sunt mai rezistenți, nu vor zile libere și acceptă salarii mici. ,,Piață Liberă”, ,,progresism” sau aduce a plantație din secolul XIX !?
Agricultura din landul german Saxonia Inferioară duce lipsă de aproape 40.000 de culegători. Săptămâna trecută mii de români au plecat să lucreze acolo. Proasta organizare şi lipsa măsurilor de prevenţie a COVID-19 pe aeroporturile din Cluj şi Iaşi au stârnit un scandal monstru în România. În plină epidemie de coronavirus, cu restricţii dure şi măsuri de izolare socială, mii de români au stat înghesuiţi, aşteptând să plece la muncă în Germania. De abia vineri, lucrurile s-au schimbat: zborurile se autorizează doar la nivel central, o singură cursă la 4 ore, iar companiile nu mai au voie să aducă oamenii în aeroport cu ore întregi înainte de plecare.
Germanii rămaşi fără loc de muncă din cauza epidemiei de coronavirus ar fi dispuşi să lucreze acolo, dar fermierii nici nu vor să audă. „Nu mă pot folosi nemţi”, a punctat tranşant unul dintre ei.
În Germania, la fel ca în Marea Britanie, Spania sau Italia, agricultura se bazează în bună măsură pe forţa de muncă străină, iar germanii, în mod particular, îi preferă pe români şi polonezi. „Majoritatea germanilor nu sunt obişnuiţi să lucreze în câmp ore întregi. Se plâng repede de durerile de spate. Românii sau polonezii sunt mai puternici!”, a spus Jörg Heuer, 49 de ani, cultivator german de sparanghel, pentru Bild.
El a mai povestit că germanii nu îl pot ajuta şi pentru că vor una sau două zile libere pe săptămână, or sparanghelul trebuie cules o dată la fiecare o zi şi jumătate. Românii, în schimb, sunt dispuşi să lucreze şi duminica sau de sărbători.
Cât se câștigă în mod real
Muncitorii sunt plătiți la lădiţa de sparanghel cules, pe care câștigă aproximativ 60 de eurocenţi, după cum a dezvăluit un român de 43 de ani, dintr-o localitate din judeţul Timiş, pentru Ziarul Financiar.
„Sunt zile în care culeg 50 de lădiţe de sparanghel sau zile în care culeg 100 de lădiţe de sparanghel, în funcţie de vreme, de orele suplimentare pe care vreau să le lucrez sau de cât de mult chef am”, a declarat bărbatul.
Totodată există și varianta de a fi plătit la oră. O oră de muncă este răsplătită cu 9,19 euro, dar, la finalul lunii, când se fac socotelile, compania angajatoare îi scade românului din această sumă cazarea şi mâncarea.
Astfel muncitorul rămâne în mână cu aproximativ 1.000 de euro. Diferenţa este dată de „norma” de lucru, astfel că la un program de muncă de 12 ore pe zi şi 28 de zile pe lună, venitul în mână ar ajunge la 2.000 de euro. Germanii ( logic ) refuză ziua de lucru de 12 ore. Și atunci sunt aduși românii. Siți, aia pe care presa progresistă îi face leneși, asistați social, retrograzi… No comment!
Pentru mai multe detaliii vedeți și articolul: ,,AFACEREA SPARANGHEL! Muncitorii sunt ținuți în barăci și duși în ferme, fără posibilitatea de a-și negocia condițiile de muncă și plată!” https://infobrasov.net/afacerea-sparanghel-muncitorii-sunt-tinuti-in-baraci-si-dusi-in-ferme-fara-posibilitatea-de-a-si-negocia-conditiile-de-munca-si-plata/
Iulian Rinder
[…] Fermierii germani preferă lucrători români pentru că…sunt mai rezistenți, nu vor zile libere … […]