Față întunecată a premierului Cîțu. Odiseea pădurii de la Voineasa

Față întunecată a premierului Cîțu. Odiseea pădurii de la Voineasa

0 34

După ce a fost uns director general al „SMART”, Cătălin-Constantin Nadolu a primit sarcina să negocieze și să semneze, pentru o perioadă de 3 ani, cel mai fabulos și fraudulos contract de mentenanța cu „Transelectrica”, în contextul în care la finele lunii martie a fost demarată procedura de achiziție publică în acest sens. Junele Nadolu a încercat, în a două parte a lunii iunie, să impună conducerii „Transelectrica”, care fusese numită sub guvernarea liberală a premierui Ludovic Orban, un contract cu o valoare de aproape trei ori mai mare decât valoarea contractului precedent. Contractul antamat prevede prețuri exorbitante, fără precedent, pentru unele lucrări, inclusiv de 20 de ori mai mari decăt prețurile cu care „SMART” subcontracteaza firmelor executante.
Șefii de la „Transelectrica” au fost convocați în acest scop inclusiv la o cabană din județul Sibiu, unde directorul general Nadolu a venit cu contractul semnat pentru „SMART”. În pofida presiunilor, directoratul „Transelectrica” a refuzat să fie părtaș la o manoperă atât de frauduloasă și de paguboasă, motiv pentru care, la finele lunii iunie, Secretariatul General al Guvernului i-a demis pe toți cei cinci directori numiți cu un an în urmă și a desemnat cinci directori noi, respectiv pe Bogdan Toncescu, Ionuț-Bogdan Grecia, Adrian Moraru, Marius-Viorel Stanciu și (!) Cătălin-Constantin Nadolu.
După ce a semnat, contractul- cadru pentru „SMART”, odrasla amicului Nadolu are acum sarcina să rezolve semnarea contractului și pentru „Transelectrica”. Specialiștii atrag atenția că încheierea unui astfel de contract ar priva „Transelectrica” de profit, riscând să o bage în faliment. Prin numirea fiului binefăcătorului familiei sale în funcțiile de director general la „SMART” S.A. și de director la „Transelectrica” S.A., premierul Citu devine suspect de săvârșirea infracțiunii de folosirea influenței sau autorității în scopul obținerii unor foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.

Alte suprafețe de pădure obținute dubios la Voineasa
Recent am descoperit că tatăl premierului Cîțu a mai obținut acte de proprietate asupra suprafeței de 20,6 hectare de pădure în localitatea Voineasa. Este vorba de o suprafață de 11,6 hectare, care a fost validată prin hotărârea Comisiei județene Vâlcea de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor nr. 45/1800/2007, și de o suprafață de 9 hectare, pentru care a fost emis titlul de proprietate nr. 42 din 1 iulie 2003. În aceste titluri figurează, alături de Vasile Cîțu, și Elena Manasia, cu domiciliul în comună Voineasa, despre care am aflat că este sora sa. Totodată, Vasile Cîțu a dobândit suprafața de 2,53 teren forestier în comuna Golești din județul Vâlcea, în baza titlului de proprietate nr. 16085/2010, și, conform unor surse, ar fi solicitat că și această pădure să-i fie atribuită în Voineasa. Astfel credem că se explică diferența de 25 hectare de pădure din declarațiile de avere ale șefului Guvernului.

Pentru intrarea în posesia suprafatei de 11,6 hectare de pădure, tatăl premierului a beneficiat iar de concursul unor magistrați de la Judecătoria Brezoi. Prin sentința civilă nr. 74 din 3 februarie 2017, pronunțată în dosarul nr. 3067/198/2012*, a fost admisă în parte acțiunea reclamantului Vasile Cîțu și a fost obligată Comisia locală Voineasa de aplicare a legilor fondului funciar să procedeze la punerea în posesie a reclamantului cu suprafață de 11,6 hectare de teren forestier, astfel cum a fost stabilit prin hotărârea Comisiei județene Vâlcea de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor nr. 45/1800/2007.
Comisia locală Voineasa și Direcția Silvică Vâlcea au declarat apel, iar Tribunalul Vâlcea a decis, în 6 iulie 2017, suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului Judecătoriei Brezoi nr. 724/198/2017. Obiectul acestui dosar îl constituie cererea reclamantei Direcția Silvică Vâlcea de anulare a titlului de proprietate emis pentru suprafață de 11,6 hectare de pădure în favoarea lui Vasile Cîțu și Elena Manasia.
Direcția Silvică a solicitat introducerea în cauza a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, iar acest minister a formulat cerere de intervenție în cauza în 5 noiembrie 2019, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea. Prin această cerere s-a solicitat anularea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 11,6 hectare de teren forestier.
Judecătoria Brezoi a respins cererea că inadmisibilă, printr-o încheiere pronunțată în 6 iulie 2020. Reclamanta a declarat apel, care a fost admis de Tribunalul Vâlcea în dată de 2 martie 2021, incuviintandu-se în principiu cererea de chemare în judecată a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice. Dosarul nr. 724/198/2017 are următorul de judecată, la Judecătoria Brezoi, în dată de 22 septembrie 2021.

Implicarea fiului în numele tatălui, nu în numele Statului Român
Introducerea în proces a Ministerului Finanțelor Publice a stârnit furia tatălui premierului și implicarea fiului sau în cauza, în perioada în care era ministru de finanțe. În dată de 11 decembrie 2019, la scurt timp după depunerea cererii de intervenție de către Ministerul Finanțelor, în numele Statului Român, și de la învestirea fiului sau în funcția de ministru de finanțe, Vasile Cîtu a trimis o notificare Direcției Regionale Craiova a Finanțelor Publice și Administrației Județene a Finanțelor Publice Vâlcea.
Prin această notificare, în preambulul căreia face mențiunea, cu litere mai mari, că este trimisă spre știință ministrului Finanțelor Publice, Florin-Vasile Cîțu, adică fiului sau, solicită să i se comunice temeiul legal și înscrisurile în baza cărora Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea a intervenit în dosarul nr. 724/198/2017, în care se judecă cu Regia Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică Vâlcea.
Tatăl ministrului Cîțu a făcut o notificare directă, deși ar fi trebuit, în mod normal, să solicite aceste date și documente prin instanța, conform normelor de procedura civilă. Cu un tupeu de neam prost, că să arate cine este jupânul, Cîțu senior solicită să fie transmise și ministrului Finanțelor Publice, Florin-Vasile Cîțu, documentele în baza cărora Direcția Regională Craiova a Finanțelor Publice și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea au angajat Statul Român în procesul cu el.
Este mai mult decât evidență intenția să de intimidare a structurilor locale ale Ministerului Finanțelor Publice, la conducerea căruia ajunsese fiul sau. Tot în perioada respectivă, pentru a-l intimida pe directorul Direcției Silvice Vâlcea, care inițiase procesul, că instituție a Statului Român, mama ministrului Cîțu a formulat plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva acestuia. Tot această a sunat de multe ori la Primăria Voineasa și i-a amenințat pe angajați că cunoaște toată conducerea județului și-i va da pe mâna parchetului.
Pe de altă parte, prin aceeași notificare, tatăl ministrului Cîțu amenință că va acționa Statul Român în judecată și va solicită daune interese pentru nerespectarea unei hotărâri judecătorești, în speță sentința civilă nr.74/2017, pronunțată de Judecătoria Brezoi în dosarul nr.3067/198/2012*, invocând că această este definitivă și executorie conform încheierii nr. 352 din 11 iunie 2018, pronunțată de Judecătoria Brezoi în dosarul nr. 723/198/2018, prin care instanța de judecată a hotărât, fără cale de atac, executarea silită a sentinței susmentionate. În grandomania lui, Cîțu senior scoate la iveală, prin această amenințare, un nou aranjament și abuz judiciar grav de la Judecătoria Brezoi, care a investit cu formulă definitivă și executorie o sentința care nu este definitivă, în condițiile în care Tribunalul Vâlcea a suspendat, în dată de 6 iulie 2017, soluționarea apelurilor declarate în dosarul nr. 3067/198/2012* până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 724/198/2017.

După înregistrarea notificării lui Vasile Cîțu, secretarul general a Ministerului Finanțelor din perioada respectivă, Mihai Diaconu, a trimis-o spre soluționare către Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea, făcând precizarea importantă că această administrație este împuternicită, conform mandatului nr. 34854/11.06.2019, să reprezinte Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice în dosarul în care tatăl ministrului de finanțe are calitatea de părat. Deranjat de acest fapt, în dată de 31 ianuarie 2020 ministrul de finanțe Florin Cîțu a solicitat la cabinetul sau, prin Direcția Juridică din Ministerul Finanțelor Publice, dosarul cauzei de la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea și nu l-a mai returnat.

Conform directorului general al Direcției Juridice, Ciprian Badea, văzând că șeful și angajații acestei direcții refuză să-i facă jocurile în scopul avantajarii familiei sale în procesul cu ministerul pe care-l conducea, ministrul Florin Cîțu a propus și a realizat reorganizarea Ministerului Finanțelor Publice și desființarea Direcției Juridice, prin Hotărârea Guvernului nr. 380 din 14 mai 2020. Toate aceste demersuri au constituit presiuni asupra angajaților Direcției Juridice și au afectat apărarea statului în procesul cu tatăl sau. Demersurile sale arbitrare și nelegale au fost încununate de succes, având în vedere faptul că Judecătoria Brezoi a respins, în dată de 6 iulie 2020, cererea de introducere în cauza a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Considerăm că, prin demersurile efectuate în vederea soluționării favorabile a procesului tatălui sau, actualul premier este pasibil de răspundere penală pentru infracțiunea de folosirea influenței sau autorității în scopul obținerii unor foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Este evident că Florin Cîțu a folosit Ministerul Finanțelor Publice pe persoană fizică, în interesul sau și al familiei sale, mai ales că suprafață de pădure în litigiu era înscrisă deja în declarația să de avere în perioada respectivă.

Succesul a fost însă doar temporar, pentru că ulterior Curtea de Apel București a anulat hotărârea guvernamentală prin care a fost desființată Direcția Juridică, admițând acțiunea în contencios formulată de directorul general Ciprian Badea, iar Tribunalul Vâlcea a admis intervenția Statului Român prin Ministerul Finanțelor în procesul pe rol al familiei Cîțu. Ministerul Finanțelor Publice ar trebui să solicite, pe cale judecătorească, în numele Statului Român, anularea tuturor titlurilor de proprietate și a actelor de punere în posesie obținute de familia Cîțu pentru pădurea de la Voineasa. În acest sens, ar trebui să aibă în vedere precedentul creat în urmă intervenției sale în dosarul Tribunalului Vâlcea nr.7515/90/2006, care a fost strămutat ulterior la Tribunalul Mureș. Printr-o decizie rămasă definitivă și irevocabilă, în calitate de instanța de apel, Tribunalul Mureș a casat sentința civilă a Judecătoriei Brezoi nr. 550/2006, prin care au fost improprietarite nelegal 13 persoane cu o suprafață de 900 de hectare teren forestier în comună Voineasa, în muntele Mereutu, pe domeniul public al statului. Cum era firesc, în urma acestei hotărâri, cele 900 de hectare de pădure au revenit în proprietatea statului.

Cu concursul unor judecători de la Judecătoria Brezoi și de la Tribunalul Vâlcea, părinții actualului șef al Guvernului României, Vasile și Elena Cîțu, au obținut o suprafață de 50 de hectare de pădure în muntele Puru, pe raza localității Voineasa, în apropierea Transalpina Sky Resort, deși nu au prezentat acte de proprietate în acest sens, iar amplasamentul aparținea domeniului public al statului. La scurt timp după punerea în posesie, soții Cîțu au donat pădurea fiilor lor Florin și George.

Binefăcătorii și complicii familiei Cîțu
Cum a fost posibilă o asemenea megafrauda funciaro-judiciară? Ex-primarul liberal Gheorghe Stanciu nu se sfiiește să-i acuze pe soții Vasile și Elena Cîțu că au furat, prin intermediul instanțelor judecătorești, 50 de hectare de pădure din domeniul public și să arate că au putut face acest lucru numai prin înțelegere cu magistrații, numai cu complicitatea acestora. Fostul edil șef afirmă că în localitatea Voineasa se vehiculează că fiecare judecător implicat ar fi primit, prin rude sau afini, câte un hectar de teren forestier în muntele Puru, dar nimeni n-a făcut cercetări cu privire la posibilele foloase necuvenite obținute de judecătorii binefăcători. Este posibil ca foloasele necuvenite sau mita să fi constat în cele patru hectare care au fost înstrăinate de frații Florin și George Cîțu, potrivit adresei primite de la Primăria Voineasa. Ar trebui verificat cine sunt cumpărătorii din acte și dacă au vreo legătură cu judecătorii implicați.
Deosebit de grav este că judecătorii implicați nu au introdus și nu au citat în cauza Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în condițiile în care pădurea atribuită făcea parte din domeniul public al statului. Nici procurorii nu au citat Statul Român ca parte vătămată, prin Ministerul Finanțelor Publice, în dosarele penale instrumentate. Ministerul Finanțelor Publice a fost sesizat de fostul primar Stanciu în vederea apărării intereselor Statului Român, astfel că, în primele luni ale anului 2019, acest minister a solicitat relații de la Comisia locală Voineasa pentru aplicarea legilor fondului funciar și de la Direcția Silvică Vâlcea și a verificat modul în care a fost soluționat dosarul nr. 1694/198/2010, în care au fost împroprietăriți soții Cîțu, la Judecătoria Brezoi și la Tribunalul Vâlcea.
Conform altor surse, soții Cîțu ar fi fost ajutați substanțial în această afacere funciară de fostul prefect al județului Vâlcea, Mircea Nadolu, care le era prieten de familie și care a deținut această funcție în perioada 2012-2014, în care au fost soluționate favorabil dosarele de împroprietărire ale familiei Cîțu. Mircea Nadolu a deținut funcții înalte în administrația publică locală de-a lungul ultimilor 25 de ani: secretar general al Prefecturii județului Vălcea în perioada 1997-2000, subprefect în perioada 2005-2009, prefect în perioada 2012-2014 și înalt funcționar guvernamental ulterior. După cum se știe, prefectul este președintele Comisiei județene de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, care a emis în 2013 titlul de proprietate pentru pădurea dobândită de soții Cîțu.

Așa cum am arătat, în perioada în care a fost prefect, Mircea Nadolu l-a chemat pe primarul liberal al comunei Voineasa, Gheorghe Stanciu, și i-a solicitat să pună în aplicare hotărârea judecătorească prin care părinții actualului premier au fost împroprietăriți nelegal cu pădurea din localitate, atentionandu-l că altfel va fi depusă plângere penală împotriva să. La începutul acestui an, după ce Florin Cîțu a devenit premier, Mircea Nadolu a fost numit în funcția de șef al cancelariei prefectului județului Vâlcea, dar, potrivit presei locale, el este prefect de facto, în contextul în care în această funcție a fost numit un novice de 30 de ani, care este fiul unui primar liberal de comună. Tot la începutul acestui an, fiul fostului prefect de Vâlcea, Cătălin-Constantin Nadolu, a fost numit consilier în cadrul Secretariatului General al Guvernului. După câteva luni, la finele lunii aprilie, Nadolu junior a fost numit de Guvernul României director general al Societății pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport „SMART” S.A.. Aceasta este o societate cu capital de stat care asigură servicii de mentenanță pentru rețeaua de transport a companiei naționale „Transelectrica”, care deține 70 % din acțiunile „SMART”, restul aparținand Ministerului Economiei. Compania Națională de Transport a Energiei Electrice „Transelectrica” S.A. are ca acționar majoritar Secretariatul General al Guvernului, care deține peste 58% din capitalul social al acesteia. În vârstă de circa 40 de ani, Nadolu junior nu are nicio experiență în domeniul energetic sau managerial, fiind angajat anterior economist la sucursala Vâlcea a Regiei Autonome-Administrația Protocolului de Stat

Autor: Valer Marian
Sursa: art-emis.ro

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.