FAPTE GRAVE, DE NECONCEPUT, LA PENITENCIARUL CODLEA !!

FAPTE GRAVE, DE NECONCEPUT, LA PENITENCIARUL CODLEA !!

0 564
Recenta sinucidere a unui detinut in Penitenciarul Codlea, readuce in actualitate faptul ca „suicidul” reprezintă una dintre cauzele deceselor înregistrate în penitenciarele din România, metoda cea mai des folosită fiind spânzurarea. Potrivit unui raport special privind condițiile de detenție dat publicității  de Avocatul Poporului, în anchetele efectuate de reprezentanții instituției a rezultat că în anul 2014 și în prima parte a anului 2015 s-au înregistrat în penitenciarele din România opt astfel de cazuri, dintre care trei doar la Penitenciarul Galați.
În raport sunt menționate și unele exemple de sinucideri în cazul cărora Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu. În cazul unui deținut de la Penitenciarul Codlea care a fost găsit spânzurat de grilajul de la geamul băii camerei de deținere și a decedat ulterior la spital, verificările efectuate au relevat că sinuciderea a survenit „pe fondul unei vești proaste primite de la familie cu privire la starea medicală a fiicei sale”.
Deținutul prezenta la încarcerare o stare depresivă, cu tentative de suicid în trecut.  În luna ianuarie 2014, a Penitenciarul Codleamai avut o tentativă de suicid și a fost prezentat la spitalul de psihiatrie pentru consultații și tratament ,dar la intoarcere,conducerea penitenciarului nici nu a luat vreo masura pentru prevenirea recidivei. Mai ales ca  in timpul consilierii psihologice, a exprimat îngrijorări foarte mari referitoare la starea de sănătate a fiicei sale,  afirmând totodată că are probleme de relaționare cu soția”, se arată în raportul  citat de agerpres.ro.
Una dintre măsurile judiciar-administrative propuse de Avocatul Poporului, în urma analizării situației din penitenciare, vizează creșterea rolului serviciilor de asistență socială și de consiliere psihologică, ceea ce ar contribui la descoperirea și tratarea cauzelor care determină persoanele private de libeAV. POP.rtate să recurgă la forme de protest și acțiuni care le pun viața în pericol.
Din pacate, la Penitenciarul Codlea, nu s-a respectat faptul ca: „O persoană identificată ca prezentând un risc crescut de sinucidere trebuie plasată sub observație, oricât este necesar.  Trebuie luate măsuri pentru asigurarea unui flux de informații atât în cadrul unei instituții date, cât și, dacă este necesar, între instituții (mai precis între respectivele servicii medicale de îngrijire) privind persoanele care au fost identificate ca reprezentând un potențial risc”, asa cum s-a subliniat si în Raport.
Raportului special al instituției Avocatul Poporului, intitulat Condițiile de detenție din penitenciare și centre de arestare preventivă , factori determinanți în respectarea demnității umane și a drepturilor persoanelor private de libertate”, va fi prezentat oficial pe 17 decembrie ac, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului, unde va fi prezenta si va depune un co-raport si Asociatiunea civică Pro Marzescu„. care si-a propus sa continue actiunile legislative reformatoare ale marelui carturar-jurist si ministru al Justitiei nationale din perioada interbelica, Gheorghe Gh.Marzescu.
Post Scriptum.
Cine a fost Gheorghe Gh.
Remarcat de către marele Bratianu, a făcut parte din guvernele liberale conduse de către acesta, ca deținător al următoarelor portofolii: ministru al agriculturii și domeniilor ( 19161918) ministru de interne  1918 G. G. Marzescu min Justitie1919) ministru al muncii și ocrotirii sociale (19 ian.26 aprilie1922) ministru al sănătății publice, muncii și ocrotirii sociale (26 aprilie 192230 octombrie 1923) ministru al justiției (30 oct192329 martie 1926) În anul 1924, Gheorghe Gh. Mârzescu, în calitate de ministru al Justiției, a elaborat Legea persoanelor juridice, adoptată la 6 februarie 1924, prin care s-a autorizat, de facto, desființarea partidelor și organizațiilor extremiste.
În baza Legii Mârzescu, P.C.R. a fost trecut în afara legii la data de 6 aprilie 1924. De asemenea, a fost inițiatorul Legii privind dobândirea și pierderea naționalității române (24 februarie 1924), precum și a Legii pentru reprimarea unor infracțiuni contra liniștii publice (18 decembrie 1924), care pedepsea pe toți acei care, singuri sau în tovărășie cu alții, pregăteau sau executau crime contra persoanelor sau proprietății. El s-a remarcat în mod deosebit prin opera sa de unificare judecătorească și legislativă, chiar daca nu a reușit să finalizeze toate legile inițiate de el. Printre proiectele de legi rămase de la el menționăm: proiectele de cod al muncii, cod al cooperației, precum și proiectul legii sanitare, care au fost adoptate apoi de Parlament.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.