Evaziunea fiscala – câți bani pierde zilnic statul român din aceasta plaga?

Evaziunea fiscala – câți bani pierde zilnic statul român din aceasta plaga?

0 824

Peste 176 de milioane de lei este pierderea zilnică la bugetul României pusă pe seama evaziunii fiscale. Suma se transpune, la nivelul anului trecut, într-o pierdere totală de 64,5 miliarde de lei. Acestă sumă este o estimare cuminte, cifrele exacte le vom afla din raportul Consiliului Fiscal, cel mai probabil, în a doua jumătate a anului curent.
Știm cu certitudine că, pe parcursul anului 2013, evaziunea fiscală a atins un procent 16,23% din PIB, în ușoară scădere față de anul 2012, când a atins un maxim istoric de 16,68 % din PIB.
România e o țară bogată cu prea puțini bani în buzunar.
Estimarea pentru anul trecut, de 64,5 miliarde de lei (14,5 mld. euro), chiar dacă e una rezervată, reprezintă aproximativ 30% din totalul veniturilor la bugetul centralizat din 2014. Acești bani ne-ar ajunge să acoperim deficitul înregistrat la fondul de pensii de mai bine de patru ori. Sau, dacă ne-am lua după d-l Rus, ne-ar ajunge pentru aproape două autostrăzi Comarnic-Brașov, plătite în tranșe pe o perioadă de 26 de ani. Nu vom reuși niciodată să avem un grad de conformare fiscală de 100%, dar o reducere de măcar 50% a evaziunii tot ar echivala cu un plus la buget de peste 7,2 mld. euro. Din 1996 încoace, în România, evaziunea calculată în dolari (euro nu era încă lansat) totalizează peste 200 de miliarde de dolari (la cursul de schimb mediu anual din 1996 încoace) conform datelor Consiliului Fiscal. Suma eechivalentă cu PIB-ul României pe anul trecut.
evaziune pe domUnde au dispărut acești bani? O parte din ei au luat drumul conturilor din străinătate, o altă parte sunt, probabil, tablouri și lingouri ascunse în seifuri sau sub paturi, dar cea mai mare parte dintre ei trec zilnic pe lângă noi sub formă de bolizi pe patru roți, sau trecem noi pe lângă ei, rar, atunci când avem treabă prin Pipera sau alte zone rezidențiale din țară. Nu trebuie aruncată vina doar pe cei cu vile și bolizi.
Chiar și în cartierul tău sau pe ulița ta stau o parte din acești bani. Nea` Gigel – patronul cârciumii de cartier – o duce mai bine ca tine nu doar pentru că e patron, ci și pentru că lunar el pune umărul la evaziune. Să zicem că nea` Gigel e un evazionist mic, și că, lunar, din această ocupație câștigă, în medie, echivalentul a 200 de dolari. Într-un an va avea un câștig de 2.400 de dolari, iar în 19 ani (câți s-au scurs din 1996) a câștigat 45,6 mii de dolari. Chiar dacă înjumătățim această sumă, nea` Gigel e tot pe plus cu un jeepan la mâna a doua, din care își va claxona debitorii restațieri la el în caiet.
Avem tentația să punem semnul de egalitate între evaziune și corupție, dar, în realitate, componentele acestui binomsunt cauză și efect una pentru alta. Nu poți face evaziune fără un mediu corupt, iar mediul corupt se hrănește din evaziune. Dacă vrei să scapi de corupție, trebuie să tai și sursele de hrănire a acesteia, iar evaziunea e una din ele. De când citești acest text, statul a încasat în barbă o evaziune de 370 mii lei (echivalentul a trei minute de evaziune). Pentru mulți, statul e o chestiune abstractă, al cărui scop existențial e să-ți tragă țeapă prin reprezentații săi. Banii dispăruți prin evaziune sunt, însă, cât se poate de reali și reprezintă sursa țepelor primite din partea statului abstract.

 

 Sursa: analizeeconomice.ro

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.