Eroi au fost, erori sunt inca

Eroi au fost, erori sunt inca

0 120

Ziua Eroilor este o ocazie buna pentru oficialitati de a se expune in prejma monumentelor si cimitirelor dedicate memoriei ostasilor cazuti pe fronturile razboaielor. Oameni importanti rostesc discursuri inflacarate, dau mici probe de patriotism, depun coroane. Veterani impovarati de medalii se emotioneaza cand isi amintesc de ororile razboaielor prin care au trecut. Trebuie ca li se pare induiosatoare atentia de care se bucura pentru o zi in ochii autoritatilor si a tinerilor care au exersat in prealabil gesturile depunerii jerbelor de flori pe morminte sau piedestale de statui. Asa fragili si senil-impresionati cum par, batraneii care au facut pe vremuri frontul sunt fericitii beneficiari ai unui cult de o zi pe an. Camarazii lor, care nu mai sunt, nu se bucura nici macar de-atat.
Cultul eroilor este o expresie placuta si patriota la rostire, dar suna foarte gaunos la Brasov. Responsabilitatea pentru ingrijirea cimitirelor eroilor se pierde in orasul nostru undeva intre Directia de Cultura si Muzeul de Istorie. Nimeni nu stie cu precizie cine ar trebui sa se ocupe de intretinerea locurilor unde zac osemintelor celor care au pierit pe front. Singura parte frumoasa si politic corecta a acestei nepasari este echidistanta nesinchiselii. Locurile de veci ale soldatilor germani sunt la fel de neingrijite ca ale ostasilor rusi. Cimitirul de la Vladeni, unde raposeaza rusii, e mancat de aceeasi paragina in care a fost lasat cel de la Stupini, unde zac ramasitele nemtilor.
Dar in judet se petrec lucruri si mai grozave decat nepasarea. Autoritatile de la Bucuresti stiu ca la Rasnov si la Lisa locurile de veci ale eroilor au fost vandute ca sa faca loc ramasitelor pamantesti ale unor insi cu rude descurcarete. La Fagaras, osemintele eroilor din al doilea razboi mondial odihneau linistite in cimitirul orasului pana cand protopopului si primarului din mandatul trecut le-a venit curioasa idee sa le mute. Ca sa arate ca, in felul acesta, eroii nu sunt deloc marginalizati, edilul si prelatul i-au adus in toamna lui 2007 mai spre centru. Mai precis, sub straturile de flori ale unui sens giratoriu. Monumentul care trebuia sa se ridice peste n-a mai fost construit niciodata. Actualul primar va demola placa de beton care tine loc de fundatie si a muta din nou oasele, de data asta in curtea Catedralei.
In mod ironic, tevatura bietelor ramasite pamantesti este semnul palid ca lucrurile se misca in cultul eroilor. Pentru ca, acolo unde stagneaza, buruiana nepasarii au napadit crucile. In Halchiu, locurile de veci ale unor ostasi nemti au ajuns pe o tarla de cartofi. Ca sa nu existe discriminare, rusilor ingropati la Vladeni le-a crescut pe piept buruiana inalta, pe care o mai pasc din cand in cand vacile.
Cartofi si buruieni. Cultul eroilor este mai degraba cultura erorilor.

Vifor Rotar

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.