Ei gandesc asa cum sunt – pozitiv
Din cand in cand, Europa – in care pretindem ca ne-am integrat – ne aduce aminte de trecutul nostru de tara paupera, cu institutiile vraiste. Nu ca acum am fi vreo mare democratie consolidata. Dar anii imediat premergatori si apoi ulteriori Revolutiei au fost, probabil, cea mai neagra perioada din istoria noastra recenta. Este perioada in care au circulat abundent imagini din casele de copii ale Romaniei, instantaneele care si-au castigat neagra celebritate pe care le-o cunoastem.
Sunt poze de care ne rusinam. De care nu ne place sa ni se aduca aminte. Care, din fericire, nu mai au nimic cu realitatea, oricat de imperfect ar fi sistemul sanitar romanesc. Imaginile acelea, cu copii bolnavi de SIDA – despre care stiam atunci ca este o maladie exotica, foarte periculoasa si pentru care bolnavul purta toata vina – sunt pata neagra de pe trecutul nostru sanitar si institutional. O zona sensibila si nevralgica si astazi, cand pare vindecata. E de-ajuns ca vreun ziarist sau politician prost informat ori doar rau intentionat sa zgandareasca memoria asta impaclita ca sa ne irite.
Jocul asta de-a adusul aminte se practica uneori chiar la nivelul institutiilor europene. Anul trecut, pe un site administrat de la Bruxelles, imaginea Romaniei era reconstruita (si) din instantanee cu copiii abandonati ori bolnavi de SIDA din spitalele post-revolutionare. Dupa un mic scandal, anacronismul a fost retusat iar administratorilor li s-a reprosat ca nu cunosc prezentul maret al patriei noastre, epurat de plaga copilariei intarcate in spitale.
Inversunati sa cautam in jur vinovatii care ne defaimeaza, ignoram ca suntem primii care intretinem umbra asupra imaginii noastre. Copiii infectati cu HIV sau SIDA din imaginile acelea sunt acum adulti. Nu toti, desigur, ci doar putinii care au supravietuit luptei cu necrutatoarea maladie. Tratamentele moderne i-au ajutat sa ramane in viata, dar nu i-au facut in niciun caz invingatori. Pentru ca batalia pe care o au de dus nu este neaparat impotriva bolii ci a mentalitatii din societate. La Brasov, bunaoara, sunt inregistrate 120 de persoane seropozitive. Suferinzii nu poarta doar stigmatul necrutatoarei boli, ci si pe cel al comunitatii. Din cei 120, unul singur are loc de munca si este integrat in societate, care continua sa creada si acum ca SIDA se poate lua printr-o strangere de mana sau prin simpla sedere in apropierea unei persoane seropozitive.
Pentru acceptarea de catre corpul social, Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA deruleaza proiectul „Integrarea socio-profesionala a persoanelor seropozitive din Romania”, planuit sa se intinda pe durata a doi ani, ca un prim pas catre includerea bolnavilor in comunitate. Sub inspirata deviza „Gandim asa cum suntem – pozitiv”, Uniunea actioneaza pentru inlaturarea stigmatului pe care societatea l-a pus pe destinele acestor oameni, a caror singura vina a fost, in cele mai multe cazuri, cea de a fi fost internati in spitalele imunde ale Romaniei din perioada 1985-1991.
Vifor Rotar
