Egregori – Campuri morfice – Manipulare

În anticele lucrări precum Vedele şi apoi în Upanişadele, sunt descrise în forme oarecum alegorice fenomenele de cunoaştere şi înţelegere colectivă, ceea ce astăzi numim transferul de informaţie telepatică. Chiar în Bhagavad-Gita, aflăm că taina suprema a întregului univers este cunoaşterea (informaţia) în care ne aflăm scufundaţi ca într-un ocean. Tot ceea ce are formă, un obiect în trei dimensiuni, o masă, un scaun, o casă, un copac, o priamidă, sau în două dimensiuni cum ar fi o foaie scrisă, un cuvânt, o literă, un desen, o fotografie etc., sau dincolo de geometrie cum ar fi gândureile, ideile, pulsiunile emoţionale ca senzaţiile, sentimentele şi dorinţele, degajă informaţie susţinută pe o purtătoare energetică, adică emite unde de formă care interacţionează şi acţionează asupra omului, în bine sau în rău, pe plan fizic, psihic şi spiritual.  
Mult mai târziu, ştiinţa a constatat ca fiecare forma emite o vibraţie specifică, vibraţie ce s-a numit undă de formă, sau câmpul morfic, ceea ce a condus la ceea ce s-a numit mai târziu teoria morfogenetică.

Două experimente foarte interesante au fost precursoarelet teoriei morfogentice. Totul a inceput in 1920 in SUA, cand la universitatea din Harvard, un cercetator, William McDougall, a vrut sa testeze inteligenta soarecilor. A folosit un labirint prin care acestia trebuiau sa treaca pentru a ajunge la hrana. A inceput sa noteze timpul in care soarecii reuseau sa gaseasca drumul. Dupa cateva generatii de soareci a constatat ca media timpului in care acestia ajungeau la hrana se miscsora pana acolo incat media soarecilor din cea de-a 20-a generatie ajungeau la capat in medie de zece ori mai repede decat prima generatie. Pentru ca a fost contrazis de catre colegii de breasla, si pentru ca acestia doreau sa-i demonstreze ca se inseala, in Europa, la Edinburg au conceput acelas experiment, cu acelas labirint si au ramas uimiti… prima lor generatie de soareci a parcurs labirintul in acelas timp in care il parcurgea generatia 20 a americanului. Explicatiile genetice puteau fi eliminate, soarecii din Europa nu faceau parte din vreo generatie de soareci urmasa a celor din SUA.

Al doilea experiment, fara nici o legatura cu primul, a fost realizat pe insula Koshima, o insula mica situata in sudul arhipelagului Japonez. Un grup de maimute erau hranite cu fructe pe care trebuiau sa le ia din nisip. Pentru ca nisipul facea ca fructele sa aiba un gust neplacut, o femela a invatat sa spele fructele inainte de a le consuma. Cu timpul a invatat si pe celelalte maimute sa isi spele fructele. Intr-un interval de cativa ani, mai toate maimutele de pe insula invatasera sa isi spele fructele. Nu asta a fost fenomenul care i-a uimit pe oamenii de stiinta ci faptul ca la un moment dat, toate maimutele de pe insulele invecinate invatasera sa isi spele fructe inainte de ale manca, fara a lua cumva legatura cu cele de pe insula Koshima.

Doctorul Rupert Sheldrake (născut în 28 iunie 1942), este biolog și autor a peste 80 de lucrări ştiinţifice şi 10 cărţi. Fost cercetător al Societăţii Regale, a studiat ştiinţele naturale la Universitatea Cambridge, unde a fost Scholar of Clare College, cu două premii de excelenţă și a primit Premiul pentru Botanică al Universităţii. Apoi a studiat filosofia şi istoria știinţelor la Harvard, înainte de a se reîntoarce la Cambridge, unde a luat doctoratul în biochimie. A fost director al departamentului de Studii în biochimie şi biologie celulară la Clare College, Cambridge. Analizând aceste cazuri, Rupert Sheldrake, a presupus ca ar exista niste câmpuri de tipul „câmp formator” sau „câmp generator”, „câmpuri morfice”, care aveau rolul de a menţine cunoaşterea oricăror fenomene, nu doar din lumea vie, ci şi in cea minerală sau chiar cuantică. Aceste campuri inregistreaza intr-un anumit fel informatiile despre anumite evenimente importante si exercita o influenta asupra tuturor fiintelor similare.

Un camp morfic are rolul de a mentine cunoasterea oricarui fenomen prezent in lumea vie, cea materiala si cea cuantica. Așa s-a născut teoria morfogenetică.

Teoria morfogenetică se potrivește perfect și cu alte descoperiri din acest domeniu, cum ar fi teoria subconştientului colectiv a lui C.G. Jung. În cercetările sale, Jung a descoperit anumite fenomene stranii, care nu puteau fi explicate dacă nu ar exista un gen de conexiune între indivizi. De exemplu, Jung a descoperit că unii eschimoşi aveau vise cu şerpi sau păianjeni, deşi aceştia nu există la Cercul Polar şi nici nu existau alte surse de unde să afle despre existenţa lor. De fapt, nici eschimoşii în cauză nu ştiau ce visează, dar, când desenau imaginile respective, cineva putea recunoaşte imediat despre ce era vorba. Astfel, Jung a postulat ideea unui subconştient colectiv la care fiecare membru al speciei este mai mult sau mai puţin cuplat şi prin intermediul căruia are acces la o serie întreagă de cunoştinţe, arhetipuri şi obiceiuri. Acest subconştient colectiv corespunde parţial câmpurilor morfice din teoria morfogenetică. Tot legat de teoria morfogenetică, cei mai varstnici spun despre nepoții lor că par mult mai inteligenți decât erau ei la varsta lor, sau decat au fost copii lor.

Aceste campuri morfice sau morfogenetice se manifesta si la nivelul comunitatilor umane, la tari, regiuni geografice si de multe ori la nivel planetar. Poate de asta se incearca unirea tarilor si eliminarea originalitatii popoarelor. Diferentele intre popoare creaza ceea ce se numeste – egregor national.

Egregor – Un egregor este o forma de energie-gand care este formata cand un grup de oameni se aduna in mod constient pentru un scop comun; o fiinta psihica emanata de o colectivitate.

Fiecare tara, fiecare miscare politica, religioasa, artistica, formeaza un egregor. Marele psiholog Jung a propus ideea de inconstient colectiv. Egregorul ar fi intr-o oarecare masura un concept similar… sugereaza o legatura inconstienta a mai multor minti intr-un intreg mai mare.
Intre egregorul unui neam si cultura si traditiile sale exista o dependenta si o conectivitate – traditia si cultura fac sa se structureze un egregor specific iar acest egregor transmite prin campurile morfice generatiilor urmatoare sa se obisnuiasca si sa se incadreze in acesti parametrii. De ce credeti ca americanii, spre exemplu isi promoveaza cultura lor peste tot in lume? La urma urmei, ar putea sa cucereasca economic anumite tari si sa le subjuge. Dar nu e de ajuns. Oamenii vor fi liberi intr-o oarecare masura, vor fi distanti si la un moment dat se poate crea o bresa care sa ameninte acea stapanire economica.

Tocmai de asta e important ca egregorul lor (sua) sa fie prezent si sa patrunda in campurile morfice ale tarilor in curs de cucerire. La un moment dat le va micsora, le va asimila, punand in loc energia lor.

Pentru ca un câmp morfic să poată acţiona, este necesar ca în organismul viu, încă de la nivel celular, să existe structuri care recepţionează informaţiile respectivului câmp morfic. Totodată este necesar să existe structuri emiţătoare, care din diverse acţiuni fizice să influenţeze anumite câmpuri morfice. Cu cât mulţimea oamenilor ce acţioneaza congruent cu mentalul lor (forme gând energo-informaţionale) este mai mare, cu atât forţa egregorului va fi mai mare şi, de foarte multe ori, se poate întoarce împotriva celor ce l-au generat (creat) deoarece a fost captat de un alt câmp energo-informaţional mai puternic decât primul şi a fost deturnat spre porniri ostile faţă de creatorii primari.
Principial, fără a aborda elementele de tehnologie specifică, dată fiind periculozitatea acestora dacă sunt utilizate de grupuri organizte în interesele lor bine definite, aceasta este modalitatea prin care specialiştii şi cu precădere iniţiaţii, folosesc manipularea prin diversiune.
A acţiona în acest mod nu este foarte complicat. Ceea ce trebuie cunoscut foarte bine şi în detaliu, este softul sau programul structurat pe elemente de compoziţie după care se poate acţiona. Cand vorbim despre legatura dintre ADN-ul uman si aceste campuri morfice, parerile sunt oarecum impartite:

 – Unele persoane care au studiat fenomenul afirma ca ADN-ul uman este un fel de antenă de emisie-recepţie pentru câmpul morfic înconjurător, care de fapt depozitează această informaţie;
– Alta tabara afirma ca de fapt informatia se afla in ADN, campul morfic nefacand altceva decat sa o distribuie indivizilor din aceeasi specie care se conecteaza sau fac parte din acel camp morfic.

Indiferent care are dreptate si care nu, trebuie sa ne uitam la aspectul important ce apare in ambele situatii – ADN-ul. Acesta pare sa fie legatura intre ce stim sau ce putem afla. Putem totusi postula ca o fiinţă vie nu mai este doar un ansamblu biologic, material, ci este cuplată la un câmp morfic mult mai general şi care este de natură energetică, vibratorie. Chiar dacă ADN-ul şi în general materia este şi un emiţător care poate structura câmpuri morfice specific sau daca informatia se afla codata in AND, concluzia imediată este că o fiinţă vie poate emite informaţii morfice care să acţioneze asupra altor fiinţe sau a materiei în general.

Asadar, gandul este structurat pe o anumita intesitate si frecventa, porneste din mentalul individual si accede spre campul mentalului colectiv. Aici se asociaza cu alte ganduri de aceeasi frecventa si intensitate, formad un gand-informatie mult superior celui initial – un egregor.

Aceasta forma de energie va actiona in principal asupra zonei geografice in care a fost generata. Spre exemplu, unele ganduri revolutionare pornesc de la doua-trei persoane. In momentul in care acesti oameni atrag alte persoane in cadrul grupului, s-a format un egregor care, daca atinge o masa critica poate schimba regimuri. Poate schimba mentalitati. Poate schimba lumea.

Gândurile şi sentimentele influenţează direct structura materiei fizice – aceasta este concluzia japonezului Masaru Emoto, în urma cercetărilor sale recente. El a observat că apa înmagazinează toate informaţiile transmise ei sub formă de energie (hado) din mediul înconjurător.
Ştiinţa confirmă astfel ceea ce tradiţiile spirituale susţin de milenii: suntem responsabili de raiul sau de infernul în care trăim.
Cercetările dr. Masaru Emoto l-au condus la definirea conceptului de „hado”, un cuvânt care este din ce în ce mai des folosit chiar şi în conversaţiile uzuale de către japonezi. Cuvântul „hado” este alcătuit din două ideograme kanji, ha şi do, care înseamnă respectiv undă şi mişcare. Prin urmare, hado este modelul vibraţional intrinsec existent la nivelul atomic al materiei, fiind considerat drept cea mai mică unitate de energie.
Hado este energia asociată conştiinţei umane, după definiţia dr. Masaru Emoto. Cercetând această energie, el a ajuns la concluzia că gândurile şi sentimentele modelează realitatea fizică. Inspirat fiind de rezultatele unui om de ştiinţă american care a reuşit, cu ajutorul unui dispozitiv ce utiliza rezonanţa magnetică, să impregneze apa cu anumite informaţii benefice, curative, dr. Masaru Emoto a continuat cercetările în domeniul rezonanţei magnetice. Din 1994, a început să studieze şi să fotografieze cristale de apă îngheţată. Aceste fotografii erau realizate cu ajutorul unui microscop plasat într-o cameră la -50°C. Rezultatele uluitoare au fost prezentate în cartea sa Messages from Water (Mesajele apei), care pune în evidenţă efectul conştiinţei umane (al diferitelor tipuri de energie hado) asupra apei. Este clar în ce mod structura cristalină a apei îngheţate reflectă calitatea ei, precum şi modificările acesteia datorită expunerii la diverşi factori externi: poluare, cuvinte, muzică, fotografii şi chiar rugăciuni. Astfel, generând diferite energii hado prin cuvinte rostite sau scrise, sau prin muzică la care a fost expusă o aceeaşi probă de apă distilată, aceasta şi-a modificat structura în funcţie de energia primită.
Formele de hado pozitiv, de exemplu forţa sublim creatoare a artei şi a muzicii, au generat cristale geometrice, hexagonale, armonioase şi încântătoare. Interesant este că nu toate eşantioanele de apă au cristalizat. Cele expuse unui hado negativ (cuvinte urâte, poze ale unor fiinţe malefice recunoscute, de ex., Hitler, poluare, muzică heavy-metal) au îngheţat în forme amorfe, ciudate şi dizarmonioas. Astfel, chiar dacă toate tipurile de apă au aceeaşi formulă chimică, structura lor moleculară diferă considerabil, fapt demonstrat clar în aceste fotografii.

Înţelegem din aceasta că apa are un mesaj foarte important pentru noi. Ea este precum o oglindă, care ne reflectă întocmai starea interioară. Atunci când ne reflectăm chipul în ea, mesajul ei devine uimitor de clar, precum un cristal. Ştim că viaţa umană este în directă corelaţie cu calitatea apei, atât cea din corpul nostru cât şi cea din jurul nostru.

În lucrarea sa doctorul Emoto prezintă argumente concrete care demonstrează că bioenergia umană, energia gândurilor, cea vehiculată de cuvinte, ideile-forţă şi muzica, toate acestea influenţează structura moleculară a apei, aceeaşi apă care alcătuieşte în procent de 70% corpul unui om matur şi care acoperă în acelaşi procentaj planeta noastră.

Apa este sursa esenţială a vieţii pe planetă, calitatea şi integritatea ei sunt de o importanţă vitală pentru toate sursele de viaţă.

Dr. Emoto a descoperit multe diferenţe fascinante în structurile cristaline ale apei provenind din diverse surse aflate în anumite condiţii. Spre exemplu, apa de munte şi de izvor a dezvăluit în structura ei cristalină frumoase modele geometrice. În schimb, apa toxică şi poluată din zonele industriale suprapopulate sau apa stagnantă din puţurile de apă sau lacurile de acumulare a cristalizat în forme distorsionate, aleatoare şi dizarmonioase.

Un alt domeniu de studiu al doctorului Emoto l-a constituit meloterapia, de aceea el a urmărit efectele muzicii asupra structurii cristalelor pe care apa le formează prin îngheţare. El a plasat timp de câteva ore apă distilată într-o eprubetă între două boxe şi apoi a fotografiat cristalele obţinute prin îngheţarea acelei ape. După ce a înregistrat modurile în care apa a reacţionat la diferitele condiţii de mediu, la poluare şi la diferitele genuri de muzică sau sunete, echipa doctorului Emoto şi-a orientat cercetările spre a vedea modul în care gândurile şi cuvintele afectează formarea cristalelor de apă netratată, distilată. Ei au aplicat pe eşantioanele de apă bucăţi de hârtie cu diverse cuvinte scrise pe ele, lăsându-le aşa timp de o noapte. Aceeaşi procedură a fost aplicată folosindu-se numele unor persoane decedate, care au avut o anumită influenţă în istoria omenirii. Fotografiile obţinute după îngheţarea eşantioanelor de apă ce fuseseră expuse acestor influenţe au demonstrat incredibilele răspunsuri ale apei, ca entitate vie şi inteligentă, la emoţiile şi gândurile înscrise în câmpul morfic al umanităţii.
Concluzia generală a fost de necontestat: apa preia cu uşurinţă vibraţiile şi energia mediului în care se află. 
Descoperirile extraordinare ale dr. Masaru Emoto reprezintă un valoros instrument şi o dovadă incontestabilă care ne poate transforma percepţia asupra noastră şi asupra lumii în care trăim. Avem acum dovada şi explicaţia faptului că apa poate vindeca şi poate transforma în bine viaţa planetei, prin gândurile pe care alegem să le întreţinem în mentalul nostru şi prin modurile în care aplicăm aceste gânduri.

Combinanad toate elementele expuse pana acum putem concluziona ca pe planeta noastra se desfasoara evenimente de natura materiala ce isi au originea intr-o densitate, dimensiune, plan, paralel, subtil, metafizic. O dimensiune foarte diferita de a noastra, o dimensiune greu accesibila dar care are legaturi destul de stranse cu realitatea materiala in care ne petrecem vietile. Egregorii, campurile morfice, continuand cu religiile si mai nou cu stiinta oficiala care pune materialul pe primul plan ne fac o imagine de ansamblu a elementelor care pot sa ne controleze intr-o maniera in care nici nu ne putem imagina.

Persoanele care pot transcende acest plan material, fara a-l parasi insa, pot vizualiza, simti, aceste dimensiuni paralele cu tot cu fiintele ce il ocupa. Diferentele de perceptie intre anumite persoane conduc la concluzii diferite.

Să ne imaginam pentru o clipa o lume bidimensionala cu locuitori bidimensionali si ca acest taram plat este suprafata lichidului dintr-o farfurie – o supa – sa zicem. Mergand mai departe putem asemui ca “petele” de grasime de pe suprafata respectiva sunt locuitorii inteligenti ai universului 2D. Din moment ce sunt bidimensionali se pot misca doar dreapta – stanga si inainte – inapoi.
Conceptul sau directia sus – jos ar fi pentru ei (bidensionalii n.r.) cam cum este pentru noi a patra dimensiune. Ceea ce vad ei unul la altul este doar o linie, orice fel de spatiu, o cladire sau o persoana fiind reduse pentru ei la o singura linie. Cu toate acestea, noi, locuitorii taramului 3D le putem vedea maruntaiele, interiorul caselor, etc.
Mergand mai departe sa presupunem ca tulburam linistea acestei dimensiuni introducand o lingura in farfurie. Cum ar trai experienta un locuitor ce ar vedea acest lucru? La inceput ar vedea o linie destul de scurta, corespunzand cu varful lingurii, apoi linia se va mari pe masura ce inainteaza spre fundul farfurie si va descreste cand lingura va iesi la suprafata. Locuitorilor acestei lumi “imaginare” lingura nu le apare ca un obiect solid, asa cum o vedem noi si nu pot lua la cunostinta despre lingura decat ca o serie de fenomene extraordinare care se petrec in timp si spatiu.

Presupunand ca speranta de viata e destul de redusa in acest taram, comparativ cu lumea noastra 3D, va fi nevoie de milioane de generatii si de un geniu de o profunzime iesita din comun pentru a afectua calcule din care sa reiese existenta unei dimensiuni superioare de unde pot aparea obiecte.
Cum locuitorii aceste lumi nu o sa ne poata vedea, probabil ca si cei mai inteligenti dintre ei isi vor inchipui ca cea de-a treia dimensiune nu e decat o fictiune matematica. Acestia vor ignora cu totul existenta celei de-a treia dimensiuni, iar fenomenele, a caror explicatie este banala intr-o lume tridimensionala, vor fi considerate “paranormale” de catre o alta categorie de locuitori ai lumii 2D. In aceasta lume doar geniile vor putea intelege asemenea concepte sau fenomene.

O fiinta din cea de-a patra dimensiune s-ar bucura de toate aceste avantaje fata de noi? Cum ar fi perceputa o asemenea aparitie a unor obiecte din “presupusa lume superioara” ?
Pentru acest subiect va trebui sa ne remodelam modul de gandire al fenomenului cunoscut in epoca moderna ca fenomenul – OZN (obiecte zburatoare neidentificate). https://conspiratiisimistere.wordpress.com/

Share on Facebook

Tweet

Follow us