Dudul(Morus Alba, Morus Nigra)
Este cultivat pentru frunzele sale folosite la cresterea viermilor de matase si pentru fructele placut acrisoare numite dude, agude sau cirice.
Actiunea ceaiului se mareste daca i se adauga frunze de afin, teci de fasole, frunze de nuc si urzica. Frunzele intra in compozitia ceaiului dietetic.
Este cunoscut si sub alte denumiri: agud, fragar, cirici, iagod, mura, sorcoji.
1. Parti utile: Frunze si fructe
• Frunzele fara petiol recoltate in mai si iunie prin ciupire
• Fructele mature proaspete
2. Utilizari medicinale:
• Diaree
• Stimuleaza sinteza de proteine
• Reduce lipidemia totala si colesterolul
• Stimuleaza imunitatea prin cresterea fagocitozei
• Hipoglicemiant, protectia functiilor pancreatice.
• Constipatie
• Gastrita, ulcerul gastric si duodenal
• Afectiuni pulmonare
• Angine
• Somatite
• Afte
3. Preparate:
• Infuzie:1 lingura de frunze tocate, oparite cu 250 ml de apa clocotita. Se bea in 3 reprize dupa mesele principale, iar pentru diabet nu se indulceste cu zahar, ci cu zaharina sau ciclamat de sodiu.
• Gemoderivatdin muguri de dud:1 doza de 2,0 ml de 2-3 ori pe zi, diluata in putina apa, cu 15 minute inainte de mesele principale.
Preparatul diluat se soarbe lent si se tine ca mai mult in gura pentru favorizarea absorbtiei prin mucoasa bucala.
Se poate asocia si cu alte extracte glicerohidroalcoolice in functie de boala, durata bolii, virsta etc. La indicatiile medicului se pot schimba asocierile.
• Fructele coapte:fructele proaspete sub forma de sirop au efect laxativ si usor diuretic. Siropul facut din fructe proaspete are efect laxativ, usor diuretic, depurativ si pectoral. In unele tari se foloseste ceaiul facut din coaja radacinii in proportie de 10% pentru eliminarea viermilor intestinali.
• Sucul extras inainte de completa maturitate contine 20-25 g acid citric la litru. Se uilizeaza in sirop astringent pentru gargare contra anginelor, stomatitelor si aftelor.
Frunzele se folosesc, acum mai putin, pentru cresterea viermilor de matase.
M.P.
