Dragnea a dat în judecată Comisia Europeană!
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a reclamat Comisia Europeană la Tribunalul Uniunii Europene (CJUE) pentru că CE a refuzat să înceapă o investigație asupra Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), privind dosarul Tel Drum. Acțiunea lui Dragnea, înregistrată în decembrie 2018, apare în Jurnalul Oficial al UE.
Surse din Ministerul Afacerilor Externe au declarat, sâmbătă, pentru HotNews.ro, că agentului guvernamental la CJUE nu i s-a cerut să intervină în dosarul Dragnea-CE. ”Este o acțiune individuală, e dreptul oricărui cetățean care se simte nedreptățit de vreun act al instituțiilor europene să conteste. Nu i s-a cerut nimic agentului la CJUE în legătură cu prosibilitatea unei intervenții”, susțin sursele.
Teoretic România, prin agentul guvernamental la CJUE, din cadrul MAE, are posibilitatea să facă intervenție în dosarul lui Dragnea, în termen de 6 săptămâni de la publicarea acțiunii în Jurnalul Oficial al UE. Având în vedere că acțiunea lui Dragnea s-a publicat în Jurnalul Oficial pe 18 februare 2019, termenul urmează să expire pe 2 aprilie 2019.
În orice acțiune în anulare, Guvernul României poate interveni, fie de partea reclamantului, fie de partea Comisiei Europene. Regulamentul Tribunalului reglementează foarte clar intervenția. Fiind vorba de un cetatean român si de o problema care privește România, ideal ar fi ca România sa aibă o pozitie tranșantă de o parte sau de alta.
O actiune oficială nu înseamnă o intervenție pentru Dragnea. Sunt cunoscute și alte cazuri în care România a intervenit la instanța UE. Un exemplu este cel al inițiativei cetățenești pentru Protecția minorităților naționale și lingvistice și consolidarea diversității culturale și lingvistice în Uniune – Minority Safe Pack. Aceatsa a fost inițiată de o o serie de minorități etnice din state ale UE, printre care și România.
În România, inițiativa a fost susținută și de UDMR. Comisia Europeană a refuzat atunci să înregistreze inițiativa, iar inițiatorii au dat-o în judecată la Curtea de Justiție a UE. Atunci, statul ungar a intervenit de partea reclamanților, iar statul român și statul slovac de partea Comisiei Europene.
Acțiunea lui Liviu Dragnea:
Reclamant: Liviu Dragnea (București, România) (reprezentanți: B. O’Connor, solicitor, și S. Gubel, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Reclamantul solicită Tribunalului:- anularea Deciziei OCM(2018)20575 a Comisiei, comunicată reprezentantului legal al reclamantului prin scrisoarea din data de 1 octombrie 2018;
– obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente. În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive:
1. Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 9 alineatele (1), (2) și (4) din Regulamentul OLAF (1), precum și a dreptului la apărare al reclamantului în cadrul investigațiilor, inclusiv dreptul de a fi ascultat și respectarea prezumției de nevinovăție.
2. Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea principiului bunei administrări în ceea ce privește investigațiile, precum și pe refuzul de a deschide o investigație referitoare la desfășurarea investigației OLAF.
3. Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea dreptului de acces la documentele privind investigația OLAF.
Liviu Dragnea a dat în judecată, la Tribunalul UE, Comisia Europeană, în 11 decembrie 2018, pentru că nu i-a acceptat o contestație din 1 iunie 2018 față de două rapoarte OLAF din 2016, în care Oficiul European de Luptă Antifraudă a constatat un prejudiciu de 21 de milioane de euro în urma unor presupuse fraude cu fonduri europene. Acestea fac obiectul așa-numitului dosar Tel Drum, deschis de Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România, în anul 2017.
Potrivit site-ului Tribunalului UE, dosarul „Dragnea v Commission Case T 738/18” a fost înregistrat pe data de 11.12.2018. Informațiile referitoare la acest dosar nu sunt însă publice.
În sesizarea sa împotriva Comisiei Europene, depusă în 11 decembrie 2018 la Tribunalul de la Luxemburg, liderul PSD, Liviu Dragnea, se plânge, prin avocații săi, de următoarele aspecte:
- Comisia Europeană a refuzat să deschidă o anchetă împotriva OLAF (instituție aflată în subordinea sa). Astfel, cred avocații lui Dragnea, Comisia ar fi încălcat dreptul general la apărare, conform noului regulament OLAF și al principiului bunei administrații în timpul investigațiilor OLAF din România. Avocații lui Dragnea consideră aici că executivul UE ar fi trebuit să ancheteze la rândul său OLAF-ul privind cele două investigații care au condus la dosarul Tel Drum.
- Avocații lui Dragnea se mai plâng că OLAF l-ar fi lipsit pe Liviu Dragnea de dreptul de a fi ascultat și de prezumția de nevinovăție.
- Șeful PSD, prin avocații săi, contestă faptul că OLAF, în rapoartele sale, a făcut referire la președintele CJ Teleorman de atunci, Liviu Dragnea. Apoi, în 2017, când DNA a anunțat deschiderea investigațiilor față de Dragnea în dosarul Tel Drum, OLAF a dat un comunicat de presă în care a arătat că investigația DNA are la bază rapoartele OLAF. Dragnea se plânge că, deși numele său nu apare în comunicatul OLAF din 2017, s-ar face automat o legătura cu numele său, prin referirea la investigația DNA.
- Astfel, Dragnea consideră că el ar fi trebuit să fi fost intervievat de OLAF în cadrul investigațiilor sau, dacă nu l-a intervievat, nu ar fi trebuit să-l includă în rapoartele sale în urma investigațiilor.
- Totodată, Liviu Dragnea spune că OLAF a inclus în rapoartele sale, ca persoane în cauză, oficiali ai Consiliului Județean Teleorman de atunci, precum directorul executiv Mugur Bătăuș, inspectorul Iuliana Ghibirdic, și directorul de dezvoltare locală Victor Pipera. Aici, avocații sunt nemulțumiți că OLAF nu a precizat oficial dacă și Dragnea, ca președinte al CJ Teleorman, face sau nu obiectul rapoartelor, ca persoană în cauză, adică persoană suspectată de ilegalități sau fraude. Între timp, Mugur Bătăuș și Victor Pipera au încetat să mai fie angajații CJ Teleorman, după o decizie a Consiliului, din noiembrie 2017, după cum a relatat ziarul Liber în Teleorman.
- Pe de altă parte, în plângerea sa de la Luxemburg, Dragnea spune că este clar că el este ceea ce se numește o persoană în cauză în rapoartele OLAF, motiv pentru care ar fi trebuit ca Oficiul Antifraudă să-l intervieveze și pe el.
