Două mituri, unul străvechi al dacilor, iar unul medieval al lui Jules Verne, se contrapun în Transilvania
La o primă lectură nu se poate face vreo legătură între Castelul din Carpați al lui Jules Verne și Kogaiononul pe care-și făcea veacul Zamolxe, sau Zamolxis, zeul unic al dacilor.
Asta, și pentru că în epoca modernă a României, maculată de vânzători de țară și de conducători proști cu atestat în regulă, legendele, miturile și simbolurile persistenței românilor proveniți din daci, pe aceste pământuri, au fost date uitării, iar vestigiile străvechi neglijate, azvârlite în paragina neiertătoare a timpului.
Strabon, în cuprinsul celor 17 cărți ale lucrării sale, Geografia, scrisă undeva după anul 7, d.Hr., a acordat atenție și neamului dacilor, preluând această preocupare de la Herodot, din Istoriile marelui istoric grec.
Astfel, învățatul grec, considerat unul dintre primii mari geografi ai lumii, a menționat și localizat muntele sfânt al dacilor Kogaiononul, în munții Retezat-Godeanu, un vârf muntos înconjurat de mister precum Olimpul zeilor greci, sau Caucazul lui Prometeu.
Marele sacerdot și astronom, Deceneu, aducea ofrande zeului dacilor pe acest munte în timpul lui Burebista, inclusiv prin sacrificarea ritualică a celor mai viteji tineri, iar tot din peștera sa, situată pe masivul muntos menționat, a blestemat vița de vie, al cărei produs i-a slăbit pe daci în luptă.
Faptul că magnificul Castel din Carpați, respectiv fortăreața Colț, s-ar afla în apropierea Kogaiononului, induce analizei istorice semnificația zonei, una străbătută de amintirea legendelor pierdute în negura timpului și de o aură de mister nemaiîntâlnită în scrierile antice și medievale despre locuitorii acestor ținuturi milenare.
Deși s-a născut doar în imaginația faimosului scriitor de anticipație Jules Verne, o ironie a istoriei face că fascinantul Castel din Carpați chiar există, scrie Gândul.
Astfel, un traseu inedit refăcut de specialiști duce la o cetate medievală părăsită de secole în Transilvania, chiar pe stâncile care străjuiesc intrarea în ținutul sălbatic al Retezatului.
Cetatea Colț a rămas timp îndelungate un loc neprimitor, „colindat” de legende tenebroase, numai bune pentru hrănit imaginația numeroșilor iubitori de mistere.
Începând din 2025, geoparcul Colț a lansat primul traseu tematic din România interpretat prin benzi desenate.
„De departe, cetatea pare că se naște din stâncile abrupte, ca o construcție a naturii și a timpului, unde fiecare piatră poartă povestea secolelor și misterul legendar al Carpaților”, scria Jules Verne, conform Gândul.
Cetatea cnejilor de la intrarea în defileul Retezatului
- Cetatea ar fi fost construită în secolul al XIV-lea de familia Cândeștilor. Mai precis, a fost ridicată la 1359, în vârful unei stânci din Munții Retezat, în comuna Râu de Mori (județul Hunedoara). Ulterior avea să fie maghiarizată sub numele Kendeffy. Locul ales de cneji pentru ridicarea fortăreței au fost stâncile care se înalță la peste 100 de metri deasupra văii Râușorului. Chiar la intrarea în defileul Retezatului dinspre Râu de Mori.
- În vale, pe versantul opus, familia Cândeștilor a ridicat Mănăstirea Colț. Lăcașul sfânt avea mare faimă în trecut grație legendelor despre comorile ascunse în jurul ei. Dar și pentru picturile medievale, vandalizate în secolele care au urmat, conform cotidianului citat.
„Nu se distinge de fundalul munţilor. Ceea ce ai fi ispitit să iei drept un donjon nu este decât o grămadă întunecată de pietre. Cine îl priveşte are impresia că zăreşte crenelurile unui zid, unde nu se află poate decât o creastă stâncoasă. Întreg ansamblul e pâclos, mişcător, incert. Aşa că, dacă ar fi să dăm crezare feluriţilor călători, Castelul din Carpaţi există doar în imaginaţia celor din comitat”, nota autorul „Castelului din Carpați”, potrivit cotidianului citat.
Vârful Gugu sau Kogaionon, muntele sfânt al dacilor
- Un alt drum forestier ocolește lacul de acumulare. Traversează Valea Lăpușnicului Mic și le deschide calea turiștilor spre Vârful Gugu (2.291 de metri) din Masivul Retezat-Godeanu.
- Muntele Gugu este cel mai înalt vârf din Munții Godeanu, dar și una dintre cele mai izolate creste din Carpați. Este înconjurat de Munții Retezat, Țarcu și Cernei. Poate fi explorat pe traseele de munte care pornesc din zona Lacului Gura Apelor din Retezat ori din Retezatul Mic – zona Câmpușel.
Unii cercetători l-au numit muntele sfânt al dacilor, acel legendar Kogaionon, muntele pe care dacii îl considerau sfânt și unde îl venerau pe Zamolxis, potrivit istoricului antic Strabon, potrivit Gândul.
Libiu Dan Mateescu
