Jaful din administratie – distributia prejudiciilor la nivel national constatate de Curtea de Conturi
Insumarea prejudiciilor anuale constatate in urma controalelor Curții de Conturi in ultimul deceniu si jumatate pare sa depaseasca valoarea pierderior din cel de al doilea razboi mondial.
524 de milioane de lei este suma prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi la nivelul administrațiilor locale doar în 2014. Suma este mai mică decât în anii precedenți (732 mil. lei în 2013 și 646 mil. lei în 2012 – vezi tabelul din imagine).
Conform raportului făcut public zilele trecute, anul trecut, cele mai mari prejudicii constatate la nivelul administrațiilor locale au fost legate de capitolul cheltuieli de capital, adică de investiții (40% din cele 524 mil. lei), de cheltuielile cu bunurile și serviciile (31,4%) și de cheltuielile de personal, adică salarii, sporuri, prime, etc. (17,1%). Așadar, neregulile sunt la investiții, achiziții și salarii.
Unde se fură cel mai mult? 
Bucureștiul este în fruntea topului prejudiciilor constatate în 2014, cu 138 mil. lei. Locurile doi și trei sunt ocupate de administrațiile locale din Constanța și Timiș, cu prejudicii de 48 mil. lei, respectiv 41 mil. lei (vezi tabelul din imagine). Locurile patru și cinci au fost ocupate de administrațiile din județele Prahova și Mureș.
Dacă analizăm și rapoartele din anii 2013 și 2012, împreună cu cel de anul trecut, campioana prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi e Constanța, cu un total de 279 mil. lei. Locul doi e ocupat de București, cu prejudicii cumulate în cei trei ani de 249 mil. lei. Pe locul trei se află Timișul, cu prejudicii totale de 146 mil. lei (vezi tabelul din imagine). Locurile patru și cinci din cei trei ani sunt ocupate de județele Buzău și Mureș, cu 127 mil. lei, respectiv 73 mil. lei. Buzăul, de altfel, este campionul topului din 2012, cu un prejudiciu constatat de 82 mil. lei.
Unde se fură mai puțin?
Județele sărace și mai slab populate au admninistrații mai reținute în a da iama în banul public. Sau, poate, aceste administrații știu să se acopere legal mai bine, pentru că poți fura și cu acte în regulă. Rapoartele Curții de Conturi semnalizează nereguli și posibile cazuri de corupție, dar nu pot surprinde tot fenomenul corupției, în multe cazuri, acest fenomen fiind ascuns destul de bine de acte în conformitate cu legislația, deși zeciuiala e regulă și nu excepție.
Oricum, în unele județe, prejudiciile reduse sunt la un nivel apropiat în ultimii trei ani, administrațiile acestora putând beneficia măcar de prezumția de un grad de corectitudine mai ridicat. Este cazul județelor Vaslui, Ialomița, Bistrița – Năsăud și Călărași, județe ce au înregistrat în ultimii trei ani prejudicii reduse și relativ apropiate ca sumă (vezi tabelul din imagine). Anul trecut, cele mai mici prejudicii s-au înregistrat în Vaslui, Ialomița și Tulcea, de 1,2 mil. lei, 2 mil. lei, respectiv 2,1 mil. lei.
Cât înseamnă prejudiciile în comparație cu cheltuielile bugetelor locale?
Din bugetul centralizat al statului, bugetele locale reprezintă aproximativ un sfert. Anul trecut, cheltuielile totale ale bugetelor locale au însumat 52,1 mld. lei. Prejudiciile constatate de Curtea de Conturi sunt de 524 mil. lei. Aceasta înseamnă circa 1% din totalul cheltuielilor. Suma este mică, dacă ne raportăm la percepția generală asupra fenomenului corupției. De aceea spuneam că raportul nu poate să cuprindă decât cazurile flagrante de ilegalități, restul corupției, acoperită de acte, nu poate fi identificată contabil.
Cele mai mari procente ale prejudiciilor în totalul cheltuielilor bugetelor locale, în cei trei ani analizați, se regăsesc în Constanța (5,34%), Buzău (4,98%), Tulcea (2,96%), Timiș (2,59%) și Satu Mare (1,97%). La polul opus se află județele Argeș (0,48%), Iași (0,47%), Arad (0,41%), Bistrița – Năsăud (0,39%) și Vaslui (0,13%). Se observă că în unele județe cu bugete mari, cum e Iașul și Argeșul, prejudiciile relativ mici conduc la un procent mic al acestora raportat la cheltuielile bugetare în cei trei ani analizați.
Toate rapoartele Curții de Conturi din anii precedenți n-au avut un impact deosebit în constituirea de dosare de corupție, asta, deoarece, instituția nu are atribuții în constituirea dosarelor penale. Avem, așadar, un pitbul fără dinți. Dinții sunt la parchete. Finalitatea constatării unui prejudiciu ar trebui să fie un dosar penal și/sau un prejudiciu recuperat. Din păcate, finalitatea e un maldăr de maculatură ce nu interesează pe nimeni.
Si acum o trista realitate, cei care ne fura nici macar in fata justitiei nu sunt adusi. Si daca acest lucru se intampla nu pot depasi situtia din bancul de mai jos:
Un tip jefuieste o banca, ascunde banii, dar in cele din urma este prins. Adus in fata judecatorului, acesta ii spune:
– Domn’e, daca dai banii inapoi iti voi micsora pedeapsa!
– Auzi domn’e, daca vroiam sa dau banii inapoi, făceam un împrumut !!!
