Desolidarizare de #, președinții Curților de Apel, alături de conducerea Tribunalelor:...

Desolidarizare de #, președinții Curților de Apel, alături de conducerea Tribunalelor: Protestele nu ne reprezintă.

0 133

E de neconceput ca un judecător (Cristi Vasilică Dănileț) să se erijeze în persoana „reprezentativă” pentru Justiție și să vorbească în numele judecătorilor

Doar 6% din instanțe s-au revoltat, arată o Scrisoare deschisă a celor care conduc Curțile de Apel din România transmisă Q Magazine. Mai mulți președinți și vicepreședinți ai Curților de Apel  au transmis o Scrisoare deschisă Secției de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, alăturându-se astfel președinților și vicepreședinților Tribunalelor.
Aceștia critică „protestele din afara instanțelor, pe scări” și mai ales arată că prin acestea s-a indus ideea, în mod denaturat, că majoritatea judecătorilor români le susțin.
Ei solicită ca scrisoarea să fie transmisă la Bruxelles pentru ca oficialii europeni să înțeleagă că Cristi Dănileț, nu vorbește în numele lor.
Ei cer și să se adopte măsuri pentru restabilirea autorității și prestigiului de care trebuie sa se bucure corpul judecătorilor. Aceasta este scrisoarea inițiată de judecătoarea Andreea Ciucă, Președintele Asociației Magistraților din România.

„Subsemnații, președinți și vicepreședinți ai curților de apel din România, adresăm SECȚIEI PENTRU JUDECĂTORI A CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII prezenta SCRISOARE DESCHISĂ prin care ne exprimăm dezacordul față de modalitatea deformată în care, în aceste săptămâni, s-a înțeles, de către unii colegi judecători, asumarea rolului și locului constituțional și legal al magistratului, prin respingerea oricărui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea și exacerbarea protestelor în afara instanțelor, pe scările acestora, prin acreditarea ideii că majoritatea judecătorilor/instanțelor iau parte la aceste forme de manifestare. Precizăm, în primul rând, că, astfel cum am susținut, în mod constant, existența statului de drept nu poate fi concepută decât în respectul principiului independenței judecătorului. De aceea, atunci când s-a pus problema nesocotirii acestui principiu, în mod concret (și nu doar la nivel de idee generală), am fost de acord că trebuie să luăm poziție și să apărăm statutul care ne este conferit constituțional, nu ca privilegiu, ci pentru ca actul de justiție să se poată desfășura în coordonatele respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
În acest context, subliniem, însă, că manifestările de dezacord față de acțiunile sau omisiunile celorlalte puteri nu pot avea loc într-un cadru care să ducă în derizoriu demnitatea profesiei de judecător, după cum nu ne putem îngădui nici ca aceste manifestări să aibă forme de pactizare cu politicul sau să îndemne, fie și tacit, la revolte publice.
Este adevărat că statornicirea, în Legile Justiției, a unor principii, cum este cel al separării carierelor judecătorilor și procurorilor – în acord cu statutul constituțional și legal al acestora – a fost solicitată, în repetate rânduri, din interiorul sistemului de justiție.
De asemenea, este adevărat, că atenuarea/încălcarea acestui principiu, prin măsuri luate în regim de urgență, în pofida votului dat în Parlament cu privire la separarea carierelor, constituie o atitudine a puterii executive care ne nemulțumește profund și cu privire la care ne-am exprimat nemulțumirea îndreptățită.
Dezaprobăm, însă, în mod justificat, transformarea nemulțumirii în forme radicale de protest, în respingerea vehementă a oricărui dialog cu celelalte puteri, în prezentarea trunchiată, nereală a faptelor în spațiul public, de către unii judecători, în scopul obținerii unor efecte „de stradă”, pentru că, din perspectivă constituțională și legală, acestea nu pot avea de-a face cu statutul de judecător, cu echilibrul care trebuie să caracterizeze demnitatea acestei profesii.
Orice abordare contrară înseamnă încălcarea atributului de imparțialitate fără de care se neagă tocmai principiului independenței judecătorului, în numele căruia, în mod fals, sunt derulate toate aceste manifestări de vreme ce, prin modul lor de realizare, arată că nu au legătură cu scopul declarat. De asemenea, ne exprimăm dezacordul ferm față de modul în care se încearcă, la nivel intern și internațional, de către unii judecători, participanți la forme radicale de protest, acreditarea ideii că aceste manifestări constituie voința și dorința majorității judecătorilor din România, în condițiile în care doar 6% din instanțe au inițiat forme de protest!
În acest context, este de neconceput ca un judecător (Cristi Vasilică Dănileț) să se erijeze în persoana „reprezentativă” pentru Justiția Română și să vorbească în numele judecătorilor, respectiv să decidă că un grup de 30 de judecători trebuie să meargă la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, situația sistemului de justiție, în sens catastrofal, adică al încălcării grave, de nesuportat, a principiilor ce trebuie să guverneze statul de drept.
Nu recunoaștem și nu susținem asemenea inițiative care țin mai cu seamă de sfera politicului. Prin urmare, solicităm Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenței justiției, care are și abilitarea legală de a ne reprezenta drepturile și interesele, să ia act de poziția noastră și să aibă în vedere măsuri concrete menite să apere această independență, la nivel intern și internațional, față de efectele unor manifestări din interiorul sistemului de justiție, cum sunt cele anterior redate, de care ne delimităm în mod clar și îndreptățit pentru că respectăm statutul de judecător, rolul nostru în societate și dreptul la un proces echitabil.

Solicităm ca această scrisoare deschisă să fie transmisă
– Consiliului UE – Formațiunii Justiție și Afaceri Interne (JAI).
Judecător Liviu Gheorghe Odagiu – președintele Curții de Apel Alba Iulia Judecător Aurelian Gheorghe Mocan – vicepreședintele Curții de Apel Alba Iulia
Judecător Adrian Emil Hancaș – vicepreședintele Curții de Apel Alba Iulia Judecător Loredana Albescu – președintele Curții de Apel Bacău
Judecător Maria Violeta Chiriac – vicepreșdintele Curții de Apel Bacău
Judecător Elena Barbu – președintele Curții de Apel Brașov
Judecător Nicoleta Hădărean – vicepreședintele Curții de Apel Brașov Judecător Elisabeta Roșu – președintele Curții de Apel București
Judecător Luminița Criștiu-Ninu – vicepreședintele Curții de Apel București Judecător Alina Nicoleta Ghica – vicepreședintele Curții de Apel București Judecător Elena Raluca Costache – vicepreședintele Curții de Apel București Judecător Marius Cristian Epure – președintele Curții de Apel Constanța Judecător  Eleni Cristina Marcu – vicepreședintele Curții de Apel Constanța Judecător Adina Ponea – președintele Curții de Apel Craiova
Judecător Anamaria Cercel – vicepreședintele Curții de Apel Craiova Judecător Cosmin-Răzvan Mihăilă – președintele Curții de Apel Galați Judecător Cristina Truțescu – președintele Curții de Apel Iași
Judecător Laura Baican – președintele Curții de Apel Oradea Judecător Loreley Mirea – vicepreședintele Curții de Apel Oradea
Judecător Marius Gabriel Săndulescu – președintele Curții de Apel Pitești Judecător Andra Corina Botez – președintele Curții de Apel Ploiești Judecător Paul Fratilescu – vicepreședintele Curții de Apel Ploiești
Judecător Ioana Cîrstea Stoenac – vicepreședintele Curții de Apel Ploiești Judecător Maria Andrieș – președintele Curții de Apel Suceava Judecător Cristinel Grosu – vicepreședintele Curții de Apel Suceava
Judecător Andreea Ciucă – președintele Curții de Apel Târgu-Mureș Judecător Ioana Lucaci – vicepreședintele Curții de Apel Târgu-Mureș Judecător Erica Nistor – președintele Curții de Apel Timișoara
Judecător Marian Bratiș – vicepreședintele Curții de Apel Timișoara Judecător Carmen Pârvulescu – vicepreședintele Curții de Apel Timișoara Judecător Raluca Emilia Trandafir-vicepreședinte Curtea de Apel Pitești https://www.activenews.ro

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.