Desființarea SIIJ, deschide drumul spre o inchiziție iohannistă!
Nu mai sunt îndoieli, cei care doresc desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) nu vor binele României, ei își doresc o reîntoarcere la abuzurile din perioada dominației practicelor dictatoriale rezultate din protocoale și excesele procurorilor.
Un demers liberal la ceas… de seară!
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, este cel care a susținut vineri seara (ultima din anul 2019), la începutul şedinţei de guvern, Memorandumul privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). El spunea printre altele că aceasta este o instituţie sui generis care iese din principiile de funcţionare ale Ministerului Public, prin modul de reglementare a funcţionării. Este o afirmație absolut mincinoasa pentru ca SIIJ funcționează în interiorul Parchetului General, înființată, la propunerea magistraților, a diferitelor asociații de zona Justiției etc., prin dezabatere parlamentară ormată de validarea CCR.
Premierul Ludovic Orban a declara că propunerea MJ de desfiinţare a acestei secţii i se pare o propunere corectă, care de altfel este şi în programul de guvernare.
„Practic angajamentul nostru legat de MCV este de transpunere a recomandărilor, pentru că obiectivul nostru este la un moment dat să punem punct acestui MCV”, a afirmat pompos premierul Orban.
Publicăm câteva opinii a oamenilor politici, reacții la acțiunea abuzivă a tandemului Iohannes-Orban.
Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că propunerea de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) este revoltătoare în actualul context.
„Este revoltătoare, în contextul actual, când zi de zi vedem ticăloşiile şi abuzurile din justiţie, chiar şi o discuţie despre desfiinţarea Secţiei speciale. Cazul Ţăndărei, vă spune ceva, domnule Orban? Dar Cazul Rompetrol? Dar Cazul Hidra, al mafiei fierului vechi?”, a scris Ciolacu, pe pagina sa de facebook.
Liderul PSD susţine că orice dezbatere pe această temă trebuie să aibă loc doar în Parlament şi prin consultarea asociaţiilor de magistraţi şi a instituţiilor interesate.
„Poporul român s-a pronunţat prin referendum ca legile privind justiţia să nu mai fie modificate prin OUG-uri. Orice dezbatere pe această temă trebuie să aibă loc doar în Parlament şi prin consultarea asociaţiilor de magistraţi şi a tuturor instituţiilor interesate (CSM, parchete, instanţe) pentru că independenţa magistraţilor este vitală pentru o justiţie corectă”, a mai scris preşedintele interimar al PSD.
Varujan Vosganian
Deputatul ALDE Varujan Vosganian a afirmat, vineri, că cei care doresc desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) vor ca România să se reîntoarcă la „practicile inchizitoriale” din perioada 2014 – 2017, conform Mediafax.
„Modul în care este abordată desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție nu face decât să confirme maniera defectuoasă, părtinitoare și slugarnică în care este abordată chestiunea Justiției în România. Orice discuție despre existența sau inexistența SIIJ trebuie să pornească de la cauzele care au generat înființarea ei. Cei care promovează desființarea SIIJ încearcă să ne convingă, probabil, că înainte de apariția Secției practica judiciară era în totală armonie cu respectarea drepturilor omului, că răspunderea magistraților era efectivă și că modul în care erau investigate infracțiunile din Justiție era unul exemplar”, a scris Varujan Vosganian, vineri, pe Facebook.
El mai spune că ignorarea cauzelor care au dus la apariția SIIJ dovedește că persoanele care vor să desființeze Secția vor reîntoarcerea la perioada anilor 2014 – 2017.
„Ceea ce noi știm bine că nu era adevărat. Ignorarea cauzelor care au dus la apariția SIIJ dovedește clar că cei care doresc desființarea și nu reformarea SIIJ nu vor altceva decât să ne reîntoarcem la practicile inchizitoriale ale anilor 2014 – 2017”, a completat Vosganian. Deputatul ALDE a făcut o trecere în revistă și a argumentelor prezentate de Cătălin Predoiu pentru desființarea Secției.
„Pentru desființarea SIIJ, ministrul Justiției ne oferă, în principal, două argumente. Cel dintâi argument potrivit căruia, întrebați fiind, magistrații au spus că doresc desființarea Secției, e hilar. E ca și cum ai întreba conducătorii auto dacă doresc desființarea patrulelor rutiere de pe străzi. Iar celălalt argument, cum că așa ni se cere din afara țării, este de-a dreptul slugarnic. Nici nu doresc să-l comentez”, a completat Varujan Vosganian.
Purtătorul de cuvânt al ALDE a mai precizat că este inacceptabil să luăm drept „literă de lege” niște recomandării privitoare la Secția specială.„Înțeleg că trebuie să ne supunem legislației europene la dezbaterea și adoptarea cărora participă și reprezentanții noștri în instituțiile europene. Dar să luăm ca literă de lege declarații, opinii sau recomandări, după cum ne sunt de folos, asta nu poate fi acceptat. Și, culmea, tot noi protestăm împotriva Europei cu două viteze, după ce acceptăm să pășim supuși în spatele altora”, a conchis Vosganian.
Trăian Băsescu
Prin declarație fostul președinte face o tristă recunoaștere a practicelor din perioada în care era la Cotroceni. Predoiu este pe cale să pună, din nou, judecătorii sub controlul DNA şi al altora. Ne întoarcem în epoca „statului cu dosul” pe dosare…
”Cătălin Predoiu este, la un pas, să pună din nou judecătorii sub controlul DNA şi al altora”, susține fostul președinte Traian Băsescu, într-o postare pe Facebook.
Postarea lui Traian Băsescu:
”Cătălin Predoiu este, la un pas, să pună din nou judecătorii sub controlul DNA şi al altora (Nu spun SRI pentru că nu ştiu dacă Helwig vrea ce a vrut Maior). Ne întoarcem în epoca „statului cu dosul” pe dosare.
În loc să interpreteze corect recomandările GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia, recomandări care se referă la o îmbunătăţire a premiselor de funcţionare a Secţiei Speciale, Cătălin Predoiu face ce ştie el mai bine: slugăreşte şi el puţin pe cei care vor să vadă din nou judecătorii puşi sub controlul DNA şi nu numai, pentru că aşa te mai poţi pricopsi cu o decoraţie de la ambasadele străine.
Desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) va aduce din nou judecătorii şi mulţi procurori sub controlul DNA ca singură instituţie care poate investiga reclamaţii legate de presupuse fapte de corupţie.
Perfect de acord că, luând în considerare unele excese comise de SIIJ, instituţia a fost afectată (vezi „mita” pentru aducerea lui Nicolae Popa). Dar ministrul Justiţiei, în loc să taie ramurile uscate, taie tot copacul. Se comportă fix ca PSD-iştii care voiau să desfiinţeze DNA doar pentru că nu le convenea cine era în fruntea instituţiei. Pulverizarea unei instituţii pentru PR în prag de sărbători, fără dezbatere publică, nu este de bun augur pentru justiţie.
La nivel teoretic, orice instituţie de parchet care investighează reclamaţii pentru presupuse fapte nelegale comise de magistraţi poate să exercite presiune asupra procurorilor şi judecătorilor. Indiferent cum se numeşte: PG, DNA, DIICOT etc. Dar o instituţie independentă/distinctă oferă un grad mai mare de încredere că nu pot apărea abuzuri împotriva judecătorilor sau procurorilor.
Aşa cum a arătat viaţa reală, circa 3.000 de judecători şi procurori au avut dosare penale la DNA, dosare bazate, de multe ori, pe simple reclamaţii ale unor justiţiabili nemulţumiţi sau dosare întocmite de procurori DNA unor judecători pentru simplul motiv că nu au dat verdictele dorite de procurorii DNA în dosare în care probele pentru faptele incriminate nu existau.
Iar pentru a ţine sub presiune şi a şantaja judecătorii, procurorii DNA nu trebuie să facă mare lucru. Este suficient să lase dosarele în nelucrare, iar judecătorul să ştie că acel dosar există sau, nimic mai simplu pentru un procuror DNA, să citeze o singură dată un judecător sau un procuror după care să lase dosarul în nelucrare. Ne întoarcem la epoca „statului cu curul” pe dosarele sensibile, ca să citez dintr-un fost procuror – şef DNA. Asta se cheamă presiune şi şantaj la adresa celor vizaţi şi nu este o poveste, este o realitate a DNA şi a justiţiei noastre din ultimii ani.
Este inadmisibil ca domnul Cătălin Predoiu să nu ţină cont de o realitate sumbră a comportamentului DNA de până acum câteva luni, iar a crea condiţii ca lucrurile să se repete este o lovitură dată justiţiei chiar de ministrul Justiţiei.
Nu sunt un specialist care să poată spune că actuala SIIJ trebuie să funcţioneze sau nu în forma actuală. Ştiu însă cu certitudine că, dacă SIIJ se va desfiinţa, în mod obligatoriu, trebuie pusă în loc o altă structură de Parchet General, obligatoriu INDEPENDENTĂ, care să fie o garanţie de profesionalism şi corectitudine în anchetarea magistraţilor garantându-le acestora independenţa.
Oare memoria domnului Predoiu este atât de scurtă încât a uitat condamnările fără probe în care şi procurorii şi judecătorii au refuzat celor acuzaţi un proces corect prin respingerea efectuării unor expertize independente, sau episoadele cu judecători hăituiţi doar pentru că nu au dat verdictele cerute de DNA, sau abuzurile procurorilor DNA în unele dosare ANRP, sau abuzurile din secţia DNA Ploieşti cu vestitul procuror Portocală, unde se fabricau martori şi înscrisuri, sau înscenările împotriva judecătorilor puse la cale de procurorul Man şi ortacii lui la secţia DNA Oradea, sau cazurile Ruşanu, Niţu, Georgescu, Mironescu, Banias, Păcuraru, Greblă, Surupăceanu etc, etc, ca să nu mai vorbim despre moda arestului preventiv pentru suspecţi care nu prezentau nici un fel de pericol public şi care au fost, în final, achitaţi de instanţe?
Acestea realităţi sunt exact motivele pentru care Justiţia a fost puternic decredibilizată în ultimii doi ani, iar ministrul Justiţiei nu poate fi cel care să creeze condiţii să se revină la controlul DNA şi a altor instituţii asupra judecătorilor.
Şi când te gândeşti ce spectacole televizate în direct s-ar putea organiza din nou în faţa DNA. Ce vremuri domnule Predoiu în 2015 şi 2016. Dacă te străduieşti puţin, le poţi aduce înapoi domnule Predoiu, vei compromite definitiv justiţia, dar vei fi decorat de ambasadori.”
Kelemen Hunor, la RFI: Sper că Guvernul va veni cu un proiect de lege privind desființarea Secției speciale de anchetare a magistraților…
Soarta Secției Speciale de anchetare a magistraților trebuie decisă printr-un proiect de lege, nu prin OUG sau asumare de răspundere, a declarat la RFI președintele UDMR, Kelemen Hunor.
„Sper că va veni Guvernul cu un proiect de lege și atunci o dezbatere parlamentară va clarifica ce se va întâmpla cu această secție. În primul rând, dacă eu ar trebui să iau o decizie, atunci aș fi umblat la atribuțiile Secției Speciale, nu la desființare. Poate că sunt atribuții mult prea generoase și nu pot să neg necesitatea unei secții care, separat de toate celelalte Parchete, dar în coordonarea și în structura Parchetului General, anchetează magistrații, dacă este cazul”, a spus el.
Horia D.R.
