Denia de marti vorbeste de inviere, iertare si viata vesnica (II)
Cele zece fecioare si mirele care vine la miezul noptii in Sfanta si marea zi de Marti constituie punctul de plecare al tuturor evenimentelor ce-i vor urma.
Evanghelia ce se citeste la slujba deniei de marti seara este de la Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan, din capitolul al XII-lea. Ea ne relateaza de fapt cateva elemente si momente intamplate dupa invierea lui Lazar. Cei care fusesera partasi la aceasta minune marturiseau despre felul in care Mantuitorul Iisus Hristos il inviase pe Lazar cel mort de patru zile.
Moartea are acum un alt inteles, iar fraza care mar cheaza punctul culminant al acestei denii este : „Adevarat, adevarat va spun voua ca daca grauntele de grau cand cade in mormant nu va muri, ramane numai el, iar daca va muri aduce roada multa”. Acum este talcuit sensul pe care intreaga crestinatate il atribuie „vietii de dincolo”, ca fiind o viata fara de sfarsit.
Aceasta zi are o conotatie deosebita, caci ne aduce aminte de ungerea cea de pe urma a Mantuitorului de catre o femeie pacatoasa. Dupa ce femeia pacatoasa a turnat mirul din vasul de alabastru pe picioarele Mantuitorului si le-a sters cu parul capului sau, ucenicul cel vanzator, Iuda, se duce si vorbeste cu arhiereii si mai marii poporului pentru ca sa-l piarda. Acest pasaj atrage atentia asupra iertarii tuturor semenilor nostri, indiferent de gravitatea pacatelor lor, pentru ca fiecare dintre noi are un loc acolo sus, in ceruri.
Din acest moment tensiunea incepe sa creasca treptat, acest eveniment al femeii pacatoase constituind intriga pentru desfasurarea ulterioara a evenimentelor.
Sanziana Motoroiu
