Decodificarea ofensivei! 10 TEZE FALSE promovate în spațiul public, prin care se manipulează cu privire la modificările Codului Penal și explică aceste dezinformări.

1.Procurorii nu mai pot publica informațiile despre dosarele aflate în faza de urmărire penală.  – FALS

Text adoptat la Art. 4: „În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autoritatilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca și cum acestea ar fi vinovate decât în cazul în care exista o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.

(4) Prin excepție, în cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză”.

Text adoptat la Art.159: „(13) Organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor şi înscrisurilor care au legătură cu fapta pentru care se efectuează urmărirea penală. Obiectele sau înscrisurile a căror circulaţie ori deţinere este interzisă sau în privinţa cărora există indicii temeinice că pot avea o legătură cu săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu se ridică întotdeauna”.

3.Este încălcat un principiu de drept, potrivit căruia temeinicia este verificată într-o fază ulterioară, prin coroborarea probelor, suspiciunea rezonabilă fiind suficientă pentru demararea cercetării. – FALS

Text adoptat la Art. 145: „(4) Dacă din datele şi informaţiile obţinute în baza mandatelor de supraveghere tehnică rezultă probe sau indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei alte infracţiuni decât cele prevăzute la alin. (2), datele şi informaţiile se înaintează procurorului, care poate proceda potrivit art. 140 şi 141, care se aplică în mod corespunzător.”

4.Infractorul participă la orice act de urmărire penală chiar și atunci când urmează a fi pus față în față cu victima, deși pentru victimă reprezintă o traumă psihică. – FALS 

Text adoptat la art. 92: „(2) Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace. Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. În cazul în care martorii sau subiecții procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană amenințată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală cât și de judecată”.

5.Efectul aleatoriu al distribuirii cauzelor. Anumiți procurori sau judecători cu o specializare clară (corupție, omoruri, evaziune fiscal, spălare de bani) se vor afla în situația de a soluționa dosare fără nicio legătură cu respectiva specializare. – FALS

Text adoptat la Art.8: „Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparțial și independent. Repartizarea tuturor cauzelor către judecători sau procurori se face aleatoriu”.

6.Obligativitatea persoanei responsabile de a participa la procesul penal. – FALS

Text adoptat la Art. 21: „Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptătite potrivit legii civile, până la începerea cercetării judecătorești”.

7.Persoanele achitate în primă instanță nu mai pot fi condamnate în apel, dacă nu apar probe noi – FALS

Text adoptat la articolul 113, alineatele (1) şi (3): „(2) Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare  direct  în  apel  decât  dacă  sunt readministrate probe sau administrate  probe  noi  care  să  conducă  la desființarea soluției de achitare a primei instanțe  pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea.”

8.Violatorul sau interlopul participă la audierea victimelor lor.  – FALS

Text adoptat: „Art. 113. – (1) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege referitoare la statutul de martor ameninţat sau vulnerabil ori pentru protecţia vieţii private sau a demnităţii, organul judiciar poate dispune faţă de persoana vătămată ori faţă de partea civilă măsurile de protecţie prevăzute la art. 124 –130, care se aplică în mod corespunzător.

(3) Dacă persoana vătămată sau partea civilă se află în vreuna dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), organul judiciar îi aduce la cunoştinţă măsurile de protecţie care pot fi luate, conţinutul lor şi posibilitatea de a renunţa la acestea. Renunţarea persoanei vătămate sau a părţii civile la luarea măsurilor de protecţie se consemnează în scris şi se semnează de către aceasta, în prezenţa reprezentantului legal, dacă este cazul.”

9.Cei suspectați de spălare de bani sau evaziune fiscală nu mai pot fi arestați decât în situații excepționale. -FALS

Text adoptat la articolul 223, alin. (3), : „(3) Pentru aprecierea stării de pericol concret pentru ordinea publică prin propunerea de arestare preventivă şi în hotărârea judecătorească prin care se dispune această măsură preventivă trebuie indicate circumstanţe reale şi personale din care să rezulte ameninţarea efectivă, reală si iminentă asupra ordinii publice. În justificarea unei astfel de măsuri nu pot fi invocate şi reţinute argumente generale şi abstracte.”

10.Dacă procurorii nu reușesc să trimită în judecată o persoană în interval de 1 an, atunci dosarul se clasează automat. – FALS

Text adoptat la Art. 305: Începerea urmăririi penale: „(1) În celelalte situaţii, altele decât cele menţionate la alin. (1) organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă. În termen de maxim 1 an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei”

Share on Facebook

Tweet

Follow us