Deceneu chef de munca si decebeu taranii

Deceneu chef de munca si decebeu taranii

0 80

Dupa ce Basescu Traian i-a localizat pe peizani in carciumi, tabara si Valeriu pe locuitorii statelor prinsi la o cinzeaca in loc sa fie pe plantatie. Ministrul Agriculturii a pomenit chiar si de o gena a betiei la romani, care se dedica bautului mai mult decat prasilei. Pricina pentru care mii de hectare zac nelucrate la tara, taman cand s-a inventat subventia de la Uniune pentru diverse lucrari agricole pe spatii mici. Ministrul Tabara se face ca nu stie ca strategii din Comunitate a inventat banii astia tocmai pentru a incuraja nemunca la tara in Romanika, care prea s-a umflat vreme indelungata in penele de oratanie europeana cu legendele ei de granarul continentului. E mai ieftin, a reiesit din calculele contabililor agricoli ai UE sa subventionezi o productie pricajita in Romania decat sa faci fata concurentei romanesti la produsele frantuzesti, germane sau italiene pe piata comuna. Foarte posibil ca diurna europeana pentru stat acasa sa coincida cu oarece aplecari bahice in mediul rural, unde taranul si-a pierdut de mult rostul de lucrator al pamantului din spatele casei ca sa-si asigure traiul. Nu intr-atat insa cat tot locuitorul satelor sa dea in patima betiei, cum zice ministrul agricol Tabara, si din pricina parloagei lui din dosul gospodariei sa aiba de suferit o tara-ntreaga la capitolul agricultura neperformanta.
Tabara s-a dovedit insa de prea multe ori ministrul vorbelor mai cat un pogon cand vine vorba despre agricultura mioritica si miturile ei fondatoare. Unul dintre ele este si basmul mitologic despre Burebista si Deceneu, care porunceau smulgerea vitei de vie de pe dealurile Daciei dupa ce-au luat alcoolemia poporului si s-au ingrozit de cat pot bea dacii liberi si tarabostii pe stomacul gol. E drept ca n-a aparut inca tehnicianul agricol care sa afirme ca cei doi stramosi abstinenti faceau de fapt rotatia culturilor dupa ce au descoperit ca vinul dac nu mai merge bine pe piata imperiului.
Partizan al culturilor modificate genetic, Tabara se viseaza pe zidurile Sarmisegetuzei, in toga lui Deceneu, consiliind-ul pe Traian, imparatul Daciei, sa le umble dacilor la gena ca sa le scoata bautura din ADN. Parca-i vad pe amandoi pe creneluri, muncindu-si mintea sa descopere inaintea americanilor cultura de whisky cu trei cubulete de gheata.

Vifor Rotar

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.