Deblocarea fondurilor UE?
Ultima situatie, la sfarsitul lunii decembrie, arata ca, din 5,6 miliarde de euro alocate Romaniei in perioada 2007-2009, platile realizate pe proiecte insumeaza aproape 587 milioane de euro. Practic Ministerul Finantelor Publice recunoaste ca a “gestionat” una din cele mai mari pierderi financiare ale Romaniei, adica rata de absorbtie este putin peste 10%.
Dupa neimplinirile din ultimii 3 ani de lucru cu Fondurile europene si diferite blocaje pe traseul cheltuirii acestora, in sistemul de gestionare si control al fondurilor s-au conturat anumite concluzii legate de solutiile care ar putea fi adoptate.
Pentru depasirea situatiei, reprezentanti ai institutiilor din sistemul de gestionare si control ne spun, la nivel de intentie, cateva masuri de imbunatatire a gestionarii fondurilor europene:
• banii in avans pentru inceperea proiectului sa fie acordati autoritatilor locale, numai daca acestea prezinta un contract de achizitii publice de o valoare semnificativa (un anumit procent din intregul proiect);
• sa fie schimbat mecanismul contributiei bugetului de stat la proiectele autoritatilor locale, in prezent de 13%. Astfel, contributia nationala sa nu mai fie acordata „din oficiu” ci in functie de cat poate in mod real sa „suporte” institutia respectiva. Acest procent urmeaza sa fie decis in urma unei analize financiare pe fiecare proiect/institutie in parte;
• banii in avans pentru firmele private sa fie acordati cu garantare din partea institutiilor de stat. In acest sens, poate fi elaborata o schema de ajutor de stat care sa fie transmisa spre aprobare la Bruxelles. In prezent, prefinantarea se acorda numai cu scrisoare de garantie bancara, ceea ce reduce considerabil sansele de obtinere a avansului;
• sa fie majorat semnificativ gradul de indatorare (in prezent – 35%) pentru autoritatile publice care prezinta proiecte importante, precum constructie de drumuri sau alimentare cu apa. Aceasta masura, in opinia surselor citate, ar impulsiona mai mult derularea proiectelor decat garantarea cofinantarii pentru proiecte – recent anuntata de catre Guvern – care reprezinta numai 2% din valoarea totala eligibila a proiectului
• contractele de achizitii sa fie semnate in euro, cu suma platibila in lei, la cursul BNR din ziua efectuarii platii. Astfel, beneficiarii vor fi protejati in fata riscului de curs valutar care le-a dat peste cap planurile, spre exemplu, in perioada 2008-2009
• efectuarea de plati directe pe proiecte, adica Ministerul de Finante sa transfere direct catre beneficiari banii care trebuie rambursati, fara „implicarea” ministerelor care gestioneaza Programele Operationale. Acest sistem ar mai putea fi imbunatatit in plus daca fondurile respective ar fi plasate initial la o banca comerciala. Pentru asta, trebuie reglementata riguros modalitatea prin care bancile comerciale s-ar implica in mecanismul gestionarii fondurilor europene
• evaluarea pierderilor suferite de bugetul de stat prin „blocarea” pentru o perioada lunga de timp a anumitor fonduri in bugetele unor ministere, fonduri care initial au fost prevazute pentru a fi cheltuite pe proiecte si nu au mai fost cheltuite. In functie de aceste pierderi, sa raspunda personal directorii responsabili cu gestionarea fondurilor respective. A se vedea situatia fondurilor alocate pentru cheltuieli pe proiecte, in bugetul de stat pe anul 2009, care nu au fost utilizate decat in proportie de 50%;
• Realizarea unui contract cadru multianual cu firme de specialitate pentru asigurarea de evaluatori externi pe proiecte – astfel ar putea fi evitate celebrele deja blocaje in procesul de evaluare.
Din lectura listei de propuneri nu se poate retine nici evitarea excesivei birocratii in domeniu nici introducerea de mecanisme care sa scoata de sub politizarea excesiva aprobarea proiectelor, indiferent daca acestea sunt publice sau private.
Unde cred specialistii de la finante ca se va putea ajunge daca se va majora “gradul de indatorare” daca un unitate administrativa, cu un portofoliu mare de proiecte in derulare, este “ars” la alocarea fondurilor asa cum s-a intamplat in 2010 cu Judetul Brasov (cele mai putine resurse alocate prin Bugetul de stat dintre toate judetele).
Asteptam sa se intample ceva cu toti acesti specialisti, din birouri de la centru, care sunt tot mai pline de clientela politica a partidului de la putere.
Horia D.R.
