De neînțeles pentru mulți ROMANI! Oare de ce România îi sprijină total pe ucraineni și invers NU (?)

Prin bunăvoința harnicei și talentatei pălmașe cu condeiul, scriitoarea și jurnalista Doina Cernica de la Suceava, intru în posesia ziarului „Gazeta de Herța”, de joi, 25 aprilie 2022 – săptămânal social-politic, cultural și de informație, cu redacția în orașul Herța. O publicație modestă ca număr de pagini (4) dar bogată în conținut și ambițioasă să cuprindă cât mai mult din preocupările românilor din această zonă, Herța. Desigur, un subiect foarte important, la zi, este starea de război în care se află Ucraina, ca urmare a atacării de către Federația Rusă. În acest sens, nu sunt puține exemplele de sprijin din partea comunității românești locale pentru lupta de rezistență și victorie a poporului ucrainian, relatate în gazetă – unele impresionante prin semnificația lor.
Iată, Adrian Medvedi consemnează un astfel de gest: Consilierul local Igor Postivca (Postiuca? – n. n.) de la Consiliul Orășenesc Herța, si-a donat  automobilul Forțelor Armate ale Ucrainei „pentru apropierea cât mai rapidă a victoriei asupra cotropitorului rus”.
Alături, pe pagina 1, altă știre emoționantă: ,,Locuitorii satului Bairachi (Mogoșești) care aparține Comunității Teritoriale Herța, au cumpărat un automobil pentru apărătorii ucraineni”.
Nu este uitată nici colaborarea cu românii din țara-mamă. Vasile Bâcu, redactor-șef (singurul angajat al ziarului, dar cu colaboratori destoinici, între care neobosita ziaristă-luptătoare pentru cauza românilor din Bucovina, Maria Toacă) relatează într-un articol: „Conducerea Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți s-a adresat recent cu o scrisoare către Asociația Ortodoxă „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din orașul Siret (România) cu rugămintea de-a ajuta… refugiații care s-au oprit cu domiciliul temporar în satele din nordul Bucovinei. Răspunsul a fost prompt și real. Chiar în ajunul Sfintelor Paști, două microbuze coordonate de către domnii Viorel Haiura și Florin Gușul de la Primăria Siret (plus șoferul Daniel) au adus refugiatilor cadouri pascale la Liceul din Iordănești și Liceul „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, unde sunt cazate 40 de persoane din zonele de conflict”.
Buuun!
Dar ce mai citim noi, pe aceeași pagină întâi, a aceleiași gazete?
Iată ce citim, si in atentia d.lui Kelemen Hunor ! – sub titlul „La Cernăuți a fost înlăturat panoul cu copia documentului emis de Alexandru cel Bun”: „Autoritățile din Cernăuți au înlăturat din Piața Centrală panoul cu copia privilegiului lui Alexandru cel Bun, care mărturisește prima atestare documentară a orașului. / Conform unui comunicat de presă al AMS Cernăuți, transmis luni, 25 aprilie, prin intermediul unei postări pe pagina de Facebook, documentul cu prima atestare a orașului va fi înlocuit cu o imagine ce ilustrează drapelul ucrainean. În centrul drapelului ar urma să fie ilustrat un trident și stelele de pe steagul Uniunii Europene. / Potrivit lui Sergheii Osaciuk, șeful ridicol al Adminitrației Militare Regionale Cernăuți, care a venit cu inițiativa respectivă, acest nou simbol ar urma să amintească tuturor despre … „dorința puternică și mișcarea rapidă a statului nostru către Uniunea Europeană”. / Cu toate acestea, decizia de a înlătura copia documentului emis de domnitorul moldav Alexandru cel Bun a stârnit indignarea comunității românești din ținut. / Amintim că orașul Cernăuți a fost atestat documentar la 8 octombrie 1408, într-un privilegiu acordat chiar de Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei (1400-1432) negustorilor din Liov”. (Agenția BucPress – www.bucpress,eu).
Când se petreceau aceste lucruri?
Păi, …hăt cam pe când primul „nostru” ministru militar Nicolae Ciucă – însoțit de președintele patriot al Camerei Deputaților din Parlamentul României, Marcel Ciolacu și auritul…Bogdan Aurescu, minisitrul de Externe – se aflau la Kiev, în convorbiri cu Volodimir Zelenski, președintele (…cam antiroman!) al Ucrainei. Și cu puțin timp după video-Cuvântarea Președintelui Zelenski, în Parlamentul României, în care, ce sa vezi, vorbea despre unele drepturi ce-ar mai trebui acordate românilor trăitori în Ucraina. 
Buuun! Dar nu e bun – chiar deloc!
Pentru că, prin bunăvoința aceleași Doina Cernica, primim alt necăjit de ziar din înjumătățita Țară a Fagilor: „Monitorul Bucovinean”, de joi, 5 mai 2022 – tot săptămânal social-politic, cultural și de informație, a cărui redacție nu se află, cum ar fi normal, la Cernăuți, ci în … Hliboca. În pagina 4 – și ultima – este publicat un text cu următorul titlu: „La Cernăuți a început procesul de redenumire a străzilor”.
Rezum. Comisia pentru Toponime a Primăriei a hotărât înlocuirea numeroaselor nume din cultura și istoria rusă, ce denumeau străzile orașului, cu alte nume…
În consecință, Comunitatea românească, prin asociațiile sale social-culturale, a întocmit o listă cu nume de personalități care au contribuit exemplar la făurirea istoriei Bucovinei, pe care au înaintat-o, în ziua de 2 mai 2022, la Cancelarila Consiliului Orășenesc Cernăuți.
Iar acum, românii din această parte a Țării Fagilor stau cu inima la trecătorile îndoielii… Pentru că aceeași Comunitate românească, mai înaintase o listă, cu 22 de ani în urmă, la 14 mai 2000, într-un moment similar, cu mai multe propuneri, din care, cu chiu-cu vai, fusese una singură acceptată: strada Vasile Levițchi, poet. Noua listă, transmisă autorităților ucrainiene  cuprinde 33 de nume, din care notez: Iancu Flondor, Sextil Pușcariu, Ion Nistor, George Lowendal, Ștefan cel Mare, Eudoxiu Hurmuzachi, Grigore Nandriș, Petru Movilă, Ion Gh. Sbierea, Mitropolitul Silvestru, Dimitrie Onciul, Gheorghe Asachi, Visarion Puiu, Artur Verona, Ion Vatamanu, Grigore Chica Vodă; dar și: București, Rădăuți, Transilvania – și: Strada Martirilor Români.

La ce să se aștepte acești români, cu inima la trecătorile îndoielii?
Mărturisesc, nu știu. Dar mă pune pe gânduri o altă întâmplare, descoperită de data aceasta în cealaltă publicație,
„Gazeta de Herța”, din aceeași zi de joi, 5 mai 2022.
Am sub privire articolul cu titlul „Cum a fost scos din anonimat Alexandru cel Bun pe strada sa, …ucrainizata : Oleksandr Dobryi”, semnat de harnica militanta Maria Toacă. Rezum. O stradă din centrul orașului Cernăuți, lungă de 150 de pași (ca și strada Eminescu, de altfel) se numește Oleksandra Dobrogo – ceea ce ar trebui să știm că este vorba de Alexandru cel Bun. Și s-a mers așa un timp, fără să știi pe ce stradă mergi. Dar se apropia sărbătorirea jubileului orașului: 2008 – șase sute de ani de la atestarea documentară (1408). Și lucrurile ar fi mers tot așa, mai departe, dacă… Dacă un român cu inimă mare, Octavian Bivolaru, conducătorul Societății „Golgota” din Cernăuți, nu s-ar fi impus cu o necesară inițiativă/intervenție: aceea de a realiza, din marmură neagră, o placă comemorativă, cu efigia domnitorului, sub care a scris, în limbile română și ucrainiană: „Strada poartă numele domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun, în actul oficial din cancelaria căruia, emis la 8 octombrie 1408, se menționează prima atestare documentară a orașului Cernăuți”. „(Societatea „Golgota”, 2004)”. 
Octavian Bivolaru a trecut în lumea de dincolo, dar placa inca străjuiește, în continuare, pe peretele unei clădiri de pe o stradă de 150 de pași, care se numește tot… Oleksandra Dobrogo. Quod erat demonstrandum.

Ion Andreiță

Share on Facebook

Tweet

Follow us