De ce Europa musulmană le închide românilor, creştini şi europeni prin naştere şi geografie, uşa Schengen în nas.
Hind Fraihi, o jurnalistă belgiană de origine marocană de origine musulmană, specializată în jurnalismul de investigaţii, a devenit cunoscută în presa din Flandra graţie unei serii de anchete intitulată „Undercover în Little Maroc”, apărută în publicaţiile belgiene de limbă flamandă „Het Nieuwsblad” şi „Het Volk”. Hind Fraihi a adunat textele publicate în aceaste publicaţii într-o carte incendiară despre cum islamismul radical îşi creează propriile reţele de influenţă în chiar inima administrativă a Europei, în Bruxelles, în special în cartierul Molenbeek, denumit şi „Micul Maroc”. Cartea se numeşte „Sub acoperire, în micul meu Maroc: în spatele uşilor închise ale islamismului radical din Belgia”.
Hind Fraihi a trăit mai mult de două luni în cartierul Molenbeek, deghizată, cu burka, pretinzând că este o studentă la sociologie care vrea să îşi dea doctoratul cu o temă despre aspiraţiile tinerilor musulmani din Molenbeek. Legenda ei „a prins” şi a avut astfel ocazia să ia interviuri tinerilor radicalizaţi din acest cartier. Ea a vrut să constate pe bază de anchetă empirică dacă zvonurile privind existenţa unui focar tot mai mare de musulmani extremişti în Belgia sunt corecte sau nu. Rezultatul a fost şocant.
Majoritatea tinerilor între 15 şi 25 de ani spuneau că visul lor era să se antreneze cu arma în mână în tabere teroriste din Afaganistan sau Yemen şi că, dacă li se va cere într-o zi, sunt gata să se arunce în aer în instituţiile europene din Bruxelles. Potrivit lui Hind Fraihi, în Belgia, şi în special la Bruxelles, există diverse reţele care recrutează în mod activ voluntari pentru jihad. În plus, din interviurile ei a rezultat că, în Molenbeek, fenomenul islamizării radicale a acestui cartier l-a transformat într-o enclavă musulmană periculoasă pentru întreaga Belgie.
Soarta cărţii a fost şi mai şocantă. În majoritatea librăriilor a fost interzisă de autorităţile belgiene (majoritatea politică socialistă). Sigur e o complicitate „în interes de serviciu”, între securitatea belgiană şi radicalii islamici. În Bruxelles, 25% din populaţie este de origine arabo-musulmană. Impactul ei electoral (cel puţin la alegerile locale) este uriaş. Fostul primar socialist al comunei Molenbeek, Philippe Moureaux (simpatizant în tinereţe al comunismului stalinist), este responsabil de tolerarea, timp de 20 de ani, a radicalismului islamic, beneficiind de avantaje de pe urma acestei complicităţi cu jihadistii în devenire. Voturi asigurate în faţa altor contracandidaţi. În schimb, Philippe Moureaux a tolerat crearea unei adevărate reţele de distribuţii de ajutoare sociale (CPAS), dedicată special comunităţii musulmane: alocaţiile familiale, locuinţele sociale, ajutoarele de şomaj.
Tot mai mult, Europa e reprezentată de fiefurile musulmane din Rotterdam, Molenbeek, Saint-Denis sau Andaluzia spaniolă, unde se tranzacţionează voturi pentru socialişti şi neomarxişti cu jihadiştii islamişti, contra linişte şi siguranţă. Europa multiculturală, tolerantă şi neomarxistă, sprijinită de fundaţii „soroşiste”, nu e altceva decât un paravan pentru încurajarea şi sprijinirea comunităţilor musulmane şi jihadiste din Uniunea Europeană.
Treptat, bisericile creştine din Occident se închid, iar locul lor e luat de numeroase moschei. Ateii, prin agresivitatea, prostia şi ignoranţa lor de tip „Guevara”, nu fac altceva decât să contribuie la înlocuirea Crucii cu Semiluna în Europa. Bătrânul continent devine, treptat, un Califat islamist, iar poarta Schengen I se închide mereu României în nas. Toţi teroriştii islamişti de la Paris erau cetăţeni europeni din spaţiul Schengen, alţi islamişti din Suedia sau Norvegia sunt liberi să circule prin Europa, fără oprelişti, fiind consideraţi mai europeni decât românii creştini, locuitori ai spaţiului 
carpato-danubiano-pontic de peste 2.000 de ani. Musulmanii, conform mentalităţii guvernelor occidentale şi a Bruxelles-ului, sunt mai „europeni” decât românii, care nu sunt primiţi nici acum în Schengen, fiindcă nu au îndeplinit standarde de securitate. Ce ironie cinică, după atentatele teroriste de la Paris?
Europa musulmană le închide românilor, creştini şi europeni, prin naştere şi geografie, uşa Schengen în nas. Poate a venit vremea să nu mai batem la această uşă verde islamizată, ci să o transformăm într-o poartă de protecţie şi siguranţă în faţa ofensivei musulmane europene occidentale. Românii, în aceste condiţii, de respingere ipocrită, ar trebui să deschidă poarta sufletului şi politicii, spre alte spaţii geografice din Europa, înspre creştini paşnici, ca şi noi, care încă mai cred şi promovează valorile europene.
A venit vremea să închidem si noi, pe dinlăuntru, poarta Schengen, unei Europe musulmane, reprezentate de Saint Denis, Molenbeek, Rotterdam sau Andaluzia, să nu ne mai lăsăm umiliţi de o Europă devenita socialistă, care şi-a trădat originile şi rădăcinile creştine, pentru a face loc Islamului fundamentalist. Ipocrizia lui Merkel, Hollande sau Junkers nu mai are limite: pentru ei, refugiaţii terorişti islamişti sunt mai buni europeni decât românii creştini, locuitorii milenari ai Europei. (sursa: cotidianul)
