Data începutului sfârșitului!
Economistul Alexandr Lejava a numit termenul de început al prăbușirii piețelor financiare globale: octombrie 2025, momentul în care în Statele Unite începe anul fiscal 2026.
Analiza lui nu este o profeție panicardă, ci o concluzie bazată pe paralele istorice și date economice concrete.
În toate marile crize financiare ale lumii – mania lalelelor din 1637, bula Companiei Mărilor de Sud din 1720, Marea Criză din 1929, bula dotcom din 2000 și criza financiară globală din 2008 – au acționat aceiași trei factori:
1. Dezechilibre structurale,
2. Datorie excesivă,
3. Supraevaluare sistemică.
Mecanismul este invariabil: exces de credit, urmat de febra speculativă, care duce inevitabil la default.
Realitatea anului 2025.
La mijlocul anului 2025, datoria globală a depășit 315 trilioane de dolari, iar datoria federală a Statelor Unite a trecut de 37 de trilioane. Aceste cifre nu sunt simbolice, ci structural imposibil de susținut fără inflație masivă, devalorizare monetară sau tăieri sociale.
Așa-numitul indicator Buffett – raportul dintre capitalizarea bursieră și PIB – a urcat peste 170%, ceea ce arată că piețele financiare sunt evaluate cu mult peste capacitatea reală de producție a economiei.
Cu alte cuvinte, valoarea de pe hârtie a lumii depășește de aproape două ori valoarea muncii reale.
Sistemul financiar global – o interconectare periculoasă.
Astăzi, băncile centrale ale lumii dețin pe bilanțuri cantități uriașe de obligațiuni de stat și titluri ipotecare, cumpărate pentru a menține artificial stabilitatea.
Fondurile de pensii, companiile de asigurări și fondurile suverane de investiții au îngropat capitaluri uriașe în imobiliare, acțiuni și piețe de datorii.
Instituțiile financiare sistemic importante trăiesc din piața finanțărilor overnight – credite și depozite pe termen extrem de scurt – și din tranzacții cu efect de levier, adică bani împrumutați pentru a juca la bursă.
Această construcție este extrem de fragilă. Nicio parte a sistemului nu mai funcționează independent.
O prăbușire într-un singur sector – acțiuni, obligațiuni sau imobiliare – va genera unde de șoc care se vor răspândi rapid în întreaga infrastructură financiară globală.
Adevărul dur: lumea trăiește pe datorie.
Economia globală nu mai produce, ci se rostogolește din credit în credit. Statele, corporațiile și oamenii au ajuns să consume viitorul.
Se creează o iluzie de prosperitate întreținută prin datorii, tiparnițe monetare și optimism artificial.
Băncile centrale au pompat bani fără acoperire, guvernele au crescut deficitele, iar investitorii s-au obișnuit cu ideea că riscul nu mai există.
Dar legile economiei sunt ca legile gravitației: nu pot fi suspendate la infinit.
De ce octombrie 2025 contează.
Lejava leagă începutul prăbușirii de începutul noului an fiscal american.
În acel moment:
– se reînnoiesc programele de refinanțare a datoriei SUA(În America bugetul a fost respins – n.r.)
– expiră multe obligațiuni pe termen scurt;
– Rezerva Federală trebuie să decidă între inflație și recesiune;
– lichiditățile scad, iar piețele devin vulnerabile la șocuri.
Într-un sistem atât de tensionat, o simplă scânteie – o bancă mare, un fond de investiții sau o țară în default – poate declanșa reacția în lanț.
Efectul dominoului.
Când un fond de pensii pierde lichiditate, își vinde activele.
Când activele scad, băncile cer garanții suplimentare.
Când garanțiile lipsesc, creditarea se blochează.
Când creditarea se blochează, companiile nu-și mai pot plăti datoriile, iar piețele intră în panică.
Așa se produce efectul dominoului – nu printr-o conspirație, ci prin matematică pură.
Verdict.
Alexandr Lejava are dreptate în esență:
– sistemul financiar global este dezechilibrat,
– supraîndatorat,
– supraevaluat,
– și complet interdependent.
Momentul exact al colapsului nu poate fi prezis, dar direcția este clară: spre resetare sau prăbușire.
Dacă nu apare o supapă controlată – inflație masivă, reformă monetară globală sau restructurare de datorii – sistemul actual se va autodistruge.
Cine are ochi să vadă, înțelege deja că sfârșitul nu vine dintr-o singură criză, ci din acumularea tuturor crizelor.
Autor: Anatolii Basarab
Sursa: facebook.com
