Daniel Chitoiu: Din iulie vom avea TVA redus la paine

Daniel Chitoiu: Din iulie vom avea TVA redus la paine

0 95
 
Termenele par clare: Pana la sfarsitul anului vom avea un Cod Fiscal rescris cap-coada. Din iulie o TVA la paine de 9% iar in doua saptamani va trece prin Guvern formula noii structuri unificate de control din ANAF.
Arieratele sunt in prezent de 750 de milioane de lei dupa ce, la sfarsitul lui februarie, se situasera la 1,25 miliarde lei. Ce se mai aude de impozitul progresiv si forfetar? Ce se vrea cu reforma din Finante? Si mai ales, cata nevoie mai avem de un acord cu F.M.I.?
Rep: In programul de guvernare se vorbeste despre simplificarea sistemului de taxe. Ce anume va fi simplificat, cum anume se va simplifica si mai ales, de cand?
Daniel Chitoiu: Dupa cum stiti, in perioada in care am fost in Opozitie dar si in timpul campaniei electorale si in programul de guvernare, obiectivul central al politicii fiscale l-a reprezentat simplificarea si modernizarea sistemului fiscal.
Totodata, urmarim si crearea unei predictibilitati a sistemului fiscal. Toate guvernele care s-au perindat au modificat Codul Fiscal si intreaga legislatie fiscala de cate ori le-a fost la indemana ori constransi de anumite obiective. Inainte de aderare pentru ca trebuiau indeplinite anumite conditionalitati, apoi constransi de angajamente fata de creditorii internationali…
Asa incat am ajuns sa modificam Codul Fiscal si pe cel de Procedura Fiscala din 2003 incoace de peste 1000 de ori. Obiectivul imediat, prioritar pentru acest an, este rescrierea Codului Fiscal si celd e Procedura Fiscala pentru a asigura coerenta si trasparenta, dar  si o interpretare usoara. Asta atat pentru mediul de afaceri cat si pentru cei care trebuie sa le aplice. Am constatat din practica ca nici cei care trebuie sa aplice aceste acte normative nu le cunosc foarte bine.  
 
Rep: Sunt buimaciti…
D.C.: Da si de multe ori actele de control sau deciziile de impunere sunt stabilite eronat si pica in instanta sau in procedura de solutionare a contestatiilor tocmai pentru ca nu e aplicata corect legislatia. Hatisul acesta de modificari a facut sa nu avem o aplicare coerenta si buna a legislatiei fiscale. Acesta e asadar un obiectiv imediat pe 2013.
Din punct de vedere a revizuirii sistemului fiscal, politicile economice liberale au fost identificate inca din 2005 de cand am intrat in Alianta DA cu introducerea cotei unice de 16% inclusiv pe dividende. Cota unica reprezinta un apanaj al politicilor de dreapta. Dar politica economica de dreapta si din punct de vedere al impozitarii nu inseamna neaparat cota unica cat mai ales un nivel al impozitarii redus, sustenabil si aplicat la un nivel optim pentru mediul de afaceri.  
 
Rep: Ce inseamna acest nivel optim?
D.C.: Inseamna o sarcina fiscala optima, adica atata cat poate duce mediul de afaceri ca sa se poata dezvolta si sa aiba si profit, dar si bugetul sa isi incaseze la timp banii.
 
Rep: Un exemplu?
D.C.: Sa luam zona accizelor. Avem produsele accizabile- produsele petroliere, alcoolul, tigaretele, – unde nivelul evaziunii fiscale din toate timpurile a fost cel mai mare si cel mai predictibil. Si asta pentru ca nivelul impozitelor si taxelor in total pret de vanzare este de 60-80%. Din start cel care face evaziune in acest domeniu, castiga 60-70%. Iar daca te duci in magazinele cu produse alcoolice constati ca preturile de vanzare cu amanuntul sunt  mai mici decat costul de productie. Si atunci te intrebi cum poate un business sa reziste pe piata cand are costuri mai mari decat pretul de vanzare. Noi aici ca tara avem o foarte mare problema- suntem pe ultimul loc ca volum al colectarii veniturilor  ca pondere in PIB la Bugetul General Consolidat. Toate guvernele si-au asumat lupta impotriva evaziunii, dar daca te uiti pe cifre, constati ca am avut cel mai mare nivel al colectarii in 2008. In iulie 2008 aveam 33,7% incasari la buget ca pondere in PIB. Media europeana e de 42-44% si acolo vrem sa ajungem
 
Rep: Si acum unde suntem? Cum stam?
D.C.:  Noi acum suntem la 32,5%-33% in PIB ca nivel de colectare.Daca aduni procentele alocate ministerelor, acestea sunt intre 45-50% din PIB. Or noi colectam 32-33%. De aceea e nevoie de reforma colectarii.Nu poti porni din start cu un deficit de 14-15%.
 
Rep: Si de ce nu putem merge mai departe cu acest grad de colectare? Ce bete in roate pune el? D.C.: Nu mai putem merge cu acest nivel al colectarii pentru ca, de fiecare data, de cate ori se elaboreaza bugetul, daca aduni procentele alocate ministerelor, acestea sunt intre 45-50% din PIB. Ori noi colectam 32-33%. Nu poti porni din start cu un deficit de 14-15%. E drept ca si alte tari au cheltuieli pe ministere adunate pe la 40-50%, dar au si colectare pe masura. Din acest punct de vedere trebuie sa facem o reforma substantiala.
 
Rep: Ce fel de reforma?
D.C.: O reforma a sistemului de impunere pe toate impozitele-directe si indirecte si taxele speciale. O sa va dau un exemplu: Finlanda. Desi nivelul de impozitare in Finlanda este mare- de 50%-  gradul de conformare voluntara este de 99%-99,7%. Acolo organele de executare silita se duc sa execute cel mult 1%.
 
Rep: Si la noi cat e conformarea voluntara?
D.C.: In Romania, in dec 2004 conformarea voluntara era 58-62%. Cand am plecat eu din ANAF, era de 80%.Intre timp a mai urcat, a mai scazut…acum e tot in jur de 80%. Noi ar trebuie sa ne ducem  catre 92-93% ca sa putem spune ca suntem o administratie performanta. Salut pozitia partenerilor din PSD care, in programul de guvernare, nu au fost adeptii cresterii de impozite ca sa avem de unde distribui si au inteles ca atat timp cat avem un nivel de impozitare ridicat nu putem avea si o colectare mai mare.
 
Rep: Cum adica? D.C.: Am sa va dau un exempu recent. In 2010, cota standard de TVA s-a majorat cu 5 pp, de la 19 la 24. Normal, veniturile din TVA trebuiau sa creasca proportional  tot cu 5pp. Dar au crescut cu numai 1,7 pp. S-au pierdut prin urmare 3,3 pp ceea ce ma face sa cred ca avem o problema in modul de administrare colectare si control in domeniul taxelor si impozitelor.
 
Rep: Sa revenim la reforma structurilor de control din ANAF…
D.C.: Avem tot ca obiectiv prioritar in programul de guvernare, reforma acestor structuri din ANAF. Pe modelul statelor performante din UE, ca nu descoperim noi apa calda. Si, de asemenea, pe o colaborare cu Trezoreria Americana. Se pleaca de la principiul ca atata timp cat ai o informatizare buna, relatia cu contribuabilul se usureaza si se transparentizeaza. Ajuta si pe partea de control pentru ca nu mai e nevoie sa trimiti pe teren sute de echipe ca sa verifici, de pilda, rambursarile de TVA. Centralizand bazele de date, poti face un control documentar din birou si poti constata din birou daca beneficiaza de rambursare de TVA si ii dai si banii in termen. Mai mult, nu stai toata ziua de zece ori  pe an pe capul unei firme obligand-o sa-ti dea diferite documente in loc sa o lasi sa produca 
 
Rep: Si nici sa dea “pachetelul” inspectorului
D.C.: Da, prin aceasta reforma mai eliminam din coruptie. Pentru ca  stim foarte bine –din intalnirile pe care le am sip e care le-am avut ca om politic  cu reprezentanti din mediul de afaceri- Foarte multi se plang de comisarii de la Garda ca le cer diverse forme de mita sau spaga. Dar ca nu fac sesizari oficiale pentru ca le e teama sa nu vina apoi in control colegii celui sesizat.  Toate structurile de control operativ se vor reuni intr-o singura structura pe zona de evaziune si anti-frauda. Structura sa va organiza la nivel national si regional
 
Rep: Cand vom vedea asta?
D.C.: In doua saptamani sper sa trec prin Guvern actul normativ iar in primul semestru structura sa fie operativa In cadrul programului de reforma a administratiei fiscale, agreat si cu FMI si in baza imprumutului de 77 de milioane de dolari de la Banca Mondiala, vom restructura structurile suport de la directiile judetene se vor ridica la nivel de regiune. In loc  de7 servicii juridice, 7 directii economice, 7 servicii de IT samd, vom avea cate una singura la nivel regional. Pana in 2015, din 217 administratii fiscale va ramane cate una pe fiecare judet. In orase si commune raman puncte de lucru.  Noi am vrea sa informatizan totul, sa eliminam contactul direct intre contribuabil si functionarul din administratia fiscal
 
Rep: Pai in zona rurala gradul de informatizare e foarte redus.
D.C.: Tocmai de aceea lasam acolo punctele de lucru. De fapt, ca sa va spun sincer, reducem numarul sefilor O alta masura stabilita este si de o indrumare a contribuabililor. 90% dintre ei sunt corecti si vor sa isi plateasca taxele. 10%, adica o suta de mii de firme sunt predispose la evaziune. Ei aceste 10%, suta aceea de mii de firme trebuie controlate nu pe cei 90% de contribuabili corecti. Aceste masuri au si rolul de a crea un mediu concurential din punct de vedere economic.
 
Rep: Cum asa?
D.C.: Pentru ca unii care fac evaziune si frauda sunt poate lasati acum in pace, iar cel care lucreaza corect e verificat de 6-7 ori.  Si va dau un exemplu din zona panificatiei, unde am avut foarte multe intalniri cu patronatele din domeniu: cei care fac evaziune la paine castiga doar din TVA.  O fabricuta mica de paine nu poate avea costurile mai mari decat una mare. Cel care e mic cumpara faina cu sau fara factura, dar castiga din TVA-din cei24%.
Bine, nu castiga pe toti cei 24%, din ei castiga sa spunem 15% dar tot ramane cu un procent important. De asta, daca reducem TVA la paine, le reducem si lor acest venit . Noi dorim ca dupa primul semestru si in functie de gradul de colectare  sa implementam de la 1 iulie mai intai sub forma de pilot reducerea TVA de la 24% la 9% pe tot lantul cerealier de la moara la paine. Noi avem in prezent taxare inversa la cereale pana la moara iar de la moara sa aplicam 9% la faina si paine. Daca nu am aplica pe tot lantul, am avea taxare inversa la cereale, 24% la faina si 9% la paine. Iar evaziunea ar creste pentru ca avand cote diferentiate pe un lant, am avea posibilitatea sa incasam  si mai putin decat incasam acum. Fapt pentru care eu cred ca reducand TVA la 9%, tentatia de a face evaziune nu va mai exista si in plus il oblig pe evazionist sa se inregistreze si sa-si plateasca TVA, imbunatatind astfel si circuitul financiar . Daca vedem ca evaziunea s-a redus, din ianuarie 2014 extindem si la alte produse
 
Rep: Si daca nu…?
D.C.: Daca nu, vedem ce facem! Pentru ca noi  si asa trebuie sa luam cel putin una din masurile din programul de Guvernare: reducerea cotei standard de TVA sau reducerea costului fortei de munca. Noi am spus ca in perioada de guvernare de 4 ani reducem cota standard la 19% si cota de contriburii sociale cu 5pp. Toti reprezentantii mediului de afaceri reclama cotele inalte de contributii. Cotele de la noi sunt la nivelul Finlandei, dar acolo serviciile sunt de o alta calitate.Cum va spuneam Finlanda colecteaza mai bine…
 
Rep: Si reducerea cotelor…?
D.C.: Introducerea cotelor de 12% si 8%? NU pot sa va dau un raspuns daca le vom introduce incepand de anul viitor. Depinde de cat de repede implementam reforma administratiei fiscale si de cat de rapid vom avea un trend de crestere a gradului de colectare a veniturilor in PIB. Putem introduce treptat cate o masura de reducere a fiscalitatii. NU putem introduce simultan mai multe masuri pentru ca ai o perioada intre 6-9 luni in care ai un gol pe buget pe care il acoperi din finantare deficitului, dar treptat colectarea creste.
 
Rep: Cum stati cu introducerea impozitului forfetar? Ce ati facut pana acum, ce mai e de facut? D.C.: D-na ministru Grapini a facut un tur de forta prin tara si s-a intalnit cu diverse organizatii, asociatii patronale etc. Ne intereseaza sa stabilim acele domenii si din analizele noastre  rezulta ca desi au o rata a profiturilor foarte ridicata, nu declara, declara ca au pierderi declara profituri mici sau declara ca au de  restituit luna de luna TVA  sau trimestru pe trimestru dar ai un profit foarte mic ma face sa cred ca tu de fapt ai pierdere. Suntem in analize si sper ca de la 1 iulie sa implementam acest impozit forfetar. E vorba de zona hoteliera, alimentatiei publice, serviciilor,  sau activitatilor micilor mestesugari. Aici e de stabilit nivelul acestui impozit ca sa fie sustenabil.
 
Rep: Cat ar fi sustenabil?
D.C.: Din feedbackul pe care il avem am constatat ca exista domenii in care 3% pe cifra de afaceri e mai mare decat  impozitul de profit. Vom recalibra si vom stabili un nivel optim probabil pe 1,5 sau 2% ca medie a bilanturilor raportate de companiile  din sector.
 
Rep: Una din problemele ridicate la fiecare vizita a delegatiei FMI a fost cea privind plata arieratelor. Care este nivelul lor acum?
D.C.:  La 31 decembrie aveam un nivel al arierateor  la autoritatile publice locale de 840 milioane de lei. Noi ne-am asumat in scrisoarea asumata cu institutiile financiare sa reducem nivelul arieratelor la 300 milioane de lei la  sfarsitul anului. In Buget noi prevazusem 840 de milioane de lei pentru creditarea autoritatilro locale.
 
Rep: Care ar fi stins…
D.C.: Care ar fi stins toate arieratele Am dat si actele normative necesare care am stabilit modul in care se pot imprumuta autoritatile locale din Trezorerie, din veniturile din privatizare, la dobanda de politica monetara. Aici e vorba de primariile din localitatile mici care nu au un nivel atat de mare al veniturilor care sa le permite sa isi achite ratele lunare sau trimestriale.
De asemenea, am marit si plafonul de indatorare la 70%. Pana in prezent au fost depuse si aprobate asemenea solicitari in valoare de 500 de milioane de lei. Intre timp, noi am vrut sa vedem exact cum stam cu aceste arierate si am dat un Ordin prin care am obligat autoritatile locale sa ne declare situatia la zi. La sfarsitul lui ianuarie arieratele crescusera la 1,180  miliarde si in februarie la 1,250 miliarde. Achitand 500 de milioane suntem la 750 de milioane ca stoc de arierate.
Dar…vedem pe cifrele de la sfarsitul lui martie ca sunt multe sume care au fost achitate si din sumele reprezentand veniturile proprii- taxe locale. De asemenea mai sunt sume care fac parte din arierate care pot fi achitate din banii alocati din ministerele de linie pe programele nationale. Eu cred ca ne vom incadra in tinta convenita cu FMI. Noi ne-am stabilit si ca obiectiv major achitarea acestor arierate, considerand ca blocajul acesta financiar a fost generat si de Stat. Pentru ca Statul nu si-a achitat la termen arieratele, apoi ca nu a achitat la timp TVA, iar asta a dus la imposibilitatea firmelor sa isi plateasca furnizorii. Samd. De asemenea, nici bancile nu au sprijinit micile companii.
 
Rep: Bancile probabil ca au si ele argumentele lor .
D.C.: Fiecare cu motivatia lui. Dar noi asta am stabilit: sa le platim firmelor banii ca ele sa poate plati mai departe si sa deblocam aceste mecanism.
 
Rep: Guvernul nu a luat, pana in prezent, nicio masura pentru protejarea consumatorilor vulnerabili in urma liberalizarii preturilor la energia electrica si gazele naturale, motiv pentru care Romania a fost actionata in judecata la Curtea Europeana de Justitie. Cine ar putea intra in categoria consumatorilor vulnerabili (atat la gaze, cat si la electricitate), care sunt fondurile necesare protejarii acestora si de unde vor proveni banii?
D.C.: Acum cateva zile s-au purtat discutii la nivelul ministrului delegat pentru buget , al ministerului muncii si cu reprezentantii Bancii Mondiale iar saptamana viitoare va fi prezentat un memorandum in Guvern, memorandum privind solutiile asupra carora s-a cazut de accord cu privire la tariful social si consumatorul vulnerabil. Ce pot sa va spun in acest moment este ca din ianuarie am stabilit ca banii din impozitul pe veniturile suplimentare ca urmare a liberalizarii tarifului la gaze, sa aiba aceasta destinatie- de a acoperi cresterea de preturi pentru consumatorul vulnerabil. Acesti bani vin in bugetul de stat si de acolo sunt alocati consumatorilor vulnerabili. Avem prevazuti in buget pentru acest an 100 de milioane de lei. Acuma, din calculele care se vor face dupa stabilirea grilei si la rectificarea bugetara din iulie- daca va fi cazul-  vom suplimenta acesti bani. Constituirea surselor o avem stabilita, asadar.
 
Rep: Calendarul listarii Transgaz ramane valabil?
D.C.: Transgazul se va lista cel tarziu cu 10 zile inainte de sfarsitul lunii aprilie
 
Rep: Daca ar fi sa rezumati, care sunt schimbarile la  care sa se astepte in acest an mediul de afaceri?
D.C.: Ma intereseaza sa asiguram o legislatie fiscal transparenta predictibile si simplificata ca sa o inteleaga si oamenii de afaceri. Bineinteles, acolo unde ea e mai complicata, exista consultant, auditori samd. Mai am o masura care sa vina in sprijinul IMM si dorim sa o adoptam in perioada imediat urmatoare. E vorba de ajutorul de minimis de pana la 200.000 de euro schema de stat care e agreata cu UE sub forma de grant. Deci IMM nu e obligat sa vina cu cofinantare. Daca are un proiect de investitie mai mare poate adduce confinantare. Se adreseaza atat start-up urilor cat si celor cu activitati in derulare. Obiectivul este doar crearea locurilor de munca. Interesul nostrum este ca sum ape care o avem prevazuta in buget Speram sa cream peste 15.000 de locuri de munca in acest an. In momentul in care obtine grantul, el trebuie sa ne faca dovada ca a creat locuri de munca. Nu punem alte conditionalitati. O alta conditie va fi sa functioneze 3 ani de zile. Statul oricum recupereaza in anii urmatori suma acordata prin taxele si impozitele pe care firma respective le plateste.
 
Rep: Bine, dar cine poate spune azi ca o afacere va dura 3 ani ?
D.C.: Asa este dar daca primesti 100 000 de euro sic el care investeste intr-o cofetarie sau scietate de confectii, poate sa isi dezvolte businessul si probabil spera nu sa isi inchida afacerea ci sa creasca. Noi asta vrem: nu sa inhibam mediul de afaceri si dimpotriva, sa stimulam investitorii. Vrem sa stimulam prin asta si romanii care lucreaza in afara Sa vina sis a investeasca sumele-mari, mici, cum sunt ele- in economia romaneasca. Sa se intoarca in locul de origine sis a creeze 2-3 locuri de munca.
 
Rep: Considerati ca mai avem nevoie de un nou accord cu FMI?
D.C.: Stiti si Dvs ca un accord cu FMI si cu institutiile international e de natura sa ofere credibilitate. In acelasi timp, Romania nu e in situatia de a avea nevoie de bani in acest moment cum nici in acest accord nu am fost nevoiti sa atragem finantare. Ne imprumutam  la dobanzi tot mai mici de pe piete samd. Un acord are partile lui bune si cele mai putin bune. Cele bune este ca esti obligat sa respectitintele sau obiectivele pe care ti le-ai asumat. Ai insa si anumite constrangeri. Daca ai decis sa iei niste masuri de politica fiscal…
 
Rep: De pilda sa relaxezi fiscalitatea…
D.C.: Da, de exemplu sa relaxezi fiscalitatea, ei bine aceste masuri trebuie negociate, discutate, nu le poti lua cand si cum vrei tu. Unacord are avantaje si dezavantaje. Un  Guvern  trebuie sa catareasca avantajele si dezavantajele si apoi sa ia o decizie
 
Rep: Una peste alta, da sau nu?
D.C.: Noi am dori sa continuam cu un acord, dar negociat de pe alte baze. Si numai dupa ce incheiem foarte bine acordul prezent.
 
Sursa: HotNews.ro
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.